Actualitate

Judeţ pe datorie: Mai mult de jumătate din proiectele Consiliului Judeţean Cluj suportă corecţii şi afectează bugetul. De ce nu e nimeni tras la răspundere?

Judeţul Cluj este fruntaş la proiecte finanţate din fonduri nerambursabile dar este şi judeţul căruia finanţatorii i-au cerut mulţi bani înapoi, sesizând nereguli în cheltuirea lor. În cazul în care Comisia Europeană a refuzat plata unei părţi din proiect, cheltuiala a rămas în sarcina bugetului.

La nivelul judeţul Cluj, sunt zeci de proiecte realizate din fonduri europene care au suferit corecţii fiindcă funcţionarii îndrituiţi să le implementeze au comis greşeli administrative. Corecţiile reprezintă puncte care trag în jos rata reală de absorbţie a fondurilor nerambursabile din fonduri structurale şi de investiţii.

Greşeli administrative de 1 milion de euro

Pentru 15 proiecte finalizate sau în implementare în exerciţiul 2007 – 2013 de la Cluj s-au aplicat nu mai puţin de opt corecţii în valoare totală de 4.575.020 lei.

„S-au aplicat corecţii pentru Sistemul de management integrat al deşeurilor din Cluj - corecţie de 5%, respectiv 61.280,34 lei, măsură aflată pe rolul unei instanţe din Cluj, după ce instituţia a depus recurs. Pentru acelaşi proiect s-a mai aplicat o corecţie de 10%, ca măsură preventivă, corecţie în valoare de 138.893 lei (sumă returnată), dar şi o alta de 5% de 92.848, corecţie ce a fost suportată de Guvern. Femeia - în viziunea mass-media este titlul unui proiect care a avut o corecţie de 25%, respectiv de 47.865 lei”, se arată într-un răspuns formulat la solicitarea Mediafax de conducerea Consiliului Judeţean Cluj.

S-au aplicat corecţii între 5 şi 25% în proiecte ca: Centrul Comunitar de Servicii Sociale – 118.334 lei, Elaborarea Strategiei 2014 – 2020 – 15.800 lei, Modernizarea infrastructurii turistice Răchiţele – Prislop – Ponor - 4.100.000 lei.

De ce vinovaţii nu sunt traşi la răspundere

Proiectele de infrastructură în valoarea de mii de milioane de euro au fost puse pe butuci de angajaţi incompetenţi şi consilierii judeţeni care nu iau niciun fel de atitudine. Banii au fost pierduţi, timpul a trecut, iar judeţul Cluj nu are încă o groapă de gunoi funcţională sau o reţea de drumuri bine pusă la punct, totul culminând cu jaful de la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, unde autorităţile se chinuie de mai bine de şase ani să asfalteze 20 de kilometri de drum. A răspuns cineva pentru proiectele date de gard şi pentru banii pierduţi? Nu!

Primii vinovaţi – echipa de implementare, care a lăsat (din neglijenţă?) lucrurile să ajungă până în acest punct – caută, la rândul lor, vinovaţii. Culmea, toţi sunt vinovaţi, numai ei nu. În acest sens, Consiliul Judeţean Cluj a depus o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu lucrările la Centrul de Deşeuri în care precizează că lucrările au fost făcute de mântuială.  Pe lângă plângerea depusă de Consiliul Judeţean Cluj la DNA Cluj împotriva constructorului Centrului de Deşeuri, o altă plângere, de această dată împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj, a fost depusă de fostul preşedinte al instituţiei Mihai Seplecan.

Seplecan a cerut DNA Cluj să se sesizeze şi să cerceteze dacă sunt întrunite în sarcina unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean Cluj elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu comise în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor, el vorbind inclusive de suspiciuni de fraudă şi spălare de bani.

Numai din proiectul Centrului de Deşeuri echipa de implementare a proiectului, aproximativ 20 de persoane, a încasat în total din noiembrie 2011 şi până în prezent 1.050.510 lei, adică peste 235.000 de euro. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri, se numără, printre alţii, Mariana Raţiu, Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman sau Claudiu Salanţă.

Corecţiile omoară absorbţia

Aşa se explică de ce, la data de 31 iulie 2016, rata efectivă de absorbţie (suma rambursată de CE) era de 71,76%, rata sumelor încasate, cu tot cu avans, era de 82,81%, iar rata de absorbţie curentă era de 76,69 (suma rezultată din declaraţiile transmise la CE). Nu sunt luate în calcul fondurile nerambursabile puse la dispoziţia membrilor UE de state care sunt în Europa, dar care nu fac parte din Uniune, precum Norvegia, state care şi-au protejat fondurile impunând reguli de rambursare de 100% în cazul sesizării unei nereguli.

Pentru programele operaţionale ale exerciţiului de finanţare 2007 – 2013, României i s-au alocat peste 19 milioane de euro, din care s-au absorbit efectiv 13,6 milioane de euro.