Actualitate

Strategia de dezvoltare a Aeroportului Cluj poate ateriza în siguranță doar pe o pistă mai lungă!

După ce în 2016 l-a tăiat de tot de pe lista finanţărilor, Consiliul Judeţean Cluj se laudă că are o strategie în ceea ce priveşte dezvoltarea aeroportului. Se asociază cu Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa pentru a “grăbi” devierea Someşului în vederea prelungirii pistei. Ţinta celor două instituţii: să devieze 4 kilometri din Someş în 5 ani, proiect care ar fi trebuit finalizat încă de anul trecut.

Declaraţia preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe din iulie conform căreia “prelungirea noii piste încă nu e de actualitate” este mai actuală ca niciodată.

“Acest aeroport, aşa cum este el, rezistă din punct de vedere al traficului, face faţă în perspectiva a 2,3, 5,7 ani. Nu avem presiunea de a prelungi pista mâine pentru că aşa cum este ea mai puţin zborurile transcontinentale nu se pot realiza. Prelungirea pistei va fi gata în următorii 5 ani”, susţinea la acea dată Tişe.

Consilierii judeţeni vor vota miercuri în şedinţă un proiect de hotărâre privind “aprobarea unor măsuri în vederea realizării lucrării de utilitate publică «Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj», tronsonul II, III şi IV”, prin care Consiliul Judeţean se va asocia cu Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa pentru urgentarea lucrărilor de deviere a Someşului.

Cu alte cuvinte, prelungirea pistei de la 2100 metri, cât are în prezent, la 3500 metri este condiţionată de această deviere a Someşului, întrucât actualmente albia râului Someş se află pe viitorul amplasament al pistei.

“Considerăm necesară asocierea judeţului Cluj cu Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa în vederea stabilirii condiţiilor necesare pentru realizarea lucrărilor de utilitate publică «Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca-Pista de decolare - aterizare 3500 m» şi «Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj», tronsonul II, III şi IV, respectiv asigurarea amplasamentului necesar lucrărilor. Prin continuarea lucrării se urmăreşte evitarea inundării întregii zone. Astfel, este necesară continuarea lucrărilor de pe tronsonul II, III şi IV râul Someş, amenajarea văii Zapodie şi realizarea liniei continue de apărare cu racordarea la lucrările hidrotehnice executate”, se arată în proiectul de hotărâre.

Scandal cu exproprierile

Contractul de asociere între cele două instituţii se va încheia pe o durată de 5 ani, iar Consiliul Judeţean va avea ca şi obligaţii, printre altele, de a demara procedura de expropriere a imobilelor - teren necesare realizării investiţiei.

Consiliul Judeţean Cluj a aprobat încă din 2011 declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca-Pista de decolare - aterizare 3500 m”, situate pe raza localităţilor Cluj-Napoca şi Apahida.

Pentru etapa a II-a a lucrărilor de deviere a Someşului nu s-a afişat deocamdată lista cu imobilele care urmează a fi expropriate, dar în urmă cu trei ani a fost un întreg scandal legat de suma pe care proprietarii  terenurilor au primit-o ca şi despăgubire pentru realizarea pistei de 2100 metri. Atunci, pentru cele 93 de parcele situate pe raza municipiului Cluj-Napoca a fost stabilit preţul de 68,70 lei/mp pentru intravilan arabil şi 8,80 lei/mp în cazul în care terenul e extravilan arabil, iar pentru parcela aflată în extravilanul comunei Apahida a fost stabilită o valoare de 0,40 lei/mp.

Devierea Someşului trebuia să fie gata în septembrie 2015

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa din februarie 2015 despre stadiul implementării proiectului “amenjarea râului Someşului Mic în municipiul Cluj-Napoca”, lucrările de amenajare şi consolidarea malurilor Someşului Mic se fac pe o lungime de 4,10 kilometri.

“Proiectul are o valoare de 56.661.962 lei din care 90% reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi 10% finanţare din bugetul de stat. Stadiul fizic realizat este de63,20%. Termenul de finalizare a proiectului conform contractului de finanţare este 14 septembrie 2015”, se arată în documentul citat.

Prelungirea pistei, spre Cluj sau spre Apahida?

În 2013, Consiliul Judeţean Cluj finaliza lucrările de construire a noii piste de decolare-aterizare de 2100 metri. Lucrările de construire la noua pistă au demarat în luna noiembrie 2011, executant fiind asocierea SCC Napoca SA  - SC ICCO SYSTEMS SRL – SC GEO ARC SRL. Valoarea iniţială a contractului a fost de 137.808.522 de lei, costurile finale ridicându-se la 166.427.278 lei.

Tot atunci a existat o întreagă tevatură legată de prelungirea pistei la 3500 de metri, autorităţile declarând că prelungirea va fi afectată de centura Vâlcele-Apahida, la capătul pistei existând o porţiune care ar putea obtura zborurile avioanelor. Pista aeroportului clujean ar putea fi prelungită spre municipiul Cluj-Napoca şi scurtată în partea opusă pentru a nu afecta centura Vâlcele-Apahida, aceasta fiind una din variantele luate în calcul de specialişti pentru a rezolva situaţia, altele fiind devierea centurii sau impunerea de restricţii.

În prezent, de pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sunt operate 41 de destinaţii regulate spre ţări din Europa şi Orientul Mijlociu. Pentru perioada 2016-2017 au fost anunţate sau sunt în curs de anunţare 17 noi destinaţii.

Aeroportul Cluj ţinteşte 5 milioane de pasageri. Cât de pregătit este

În luna augut, cu o lună mai devreme decât în 2015, a fost înregistrat pasagerul cu numărul 1.000.000. La acea dată, directorul aeroportului clujean David Ciceo spunea că anul viitor se va atinge ţinta de două milioane de pasageri.

“Am găsit deja soluţii până la trei milioane de pasageri, urmează în lunile următoare să avem două porţi la etaj, este vorba de zona «restricţionată plecări externe» şi bineînţeles că trebuie să facem planuri şi ne pregătim pentru cinci milioane de pasageri. La fel cum între 2004 şi 2007 am făcut un plan strategic prin care am extimat că vom depăşi un milion de pasageri, am estimat infrastructura de care avem nevoie, la fel, acum, pe lângă activitatea curentă, avem în pregătire un plan strategic pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru dezvoltarea traficului astfel încât să facem faţă în următorii 10 ani la cinci milioane de pasageri”, spunea Ciceo.