Actualitate

Dacă vrea multimodal, Aeroportul Cluj va trebui să bage adânc mâna în buzunar

Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean vor trebui să scoată bani serioşi dacă îşi doresc extinderea pistei şi implementarea transportului multimodal, în condiţiile în care în Master Planul General de Transport (MPGT) al României sunt prevăzute sume mult mai mici decât cele necesare pentru implementarea acestor obiective.

Anul trecut, judeţul Cluj a ratat un proiect de 76 milioane de euro, finanţare europeană, pentru implementarea transportului intermodal la Aeroportul Cluj.

Dacă implementarea transportului intermodal a eşuat, în Master Planul de Transport există un capitol separat în ceea ce priveşte construirea unei platforme multimodale la Cluj. Astfel, Clujul ar urma să primească doar 34.250.000 milioane euro, cu aproape 42 de milioane de euro mai puţin, dacă conducerea Consiliului Judeţean nu ar fi refuzat în urmă cu mai bine de un an să depună cererea de finanţare pentru atragerea de fonduri europene în vederea implementării transportului intermodal.

“Proiectul intermodal este un proiect important nu numai pentru aeroport, ci şi pentru CFR şi pentru traficul rutier. Proiectul vrea să dezvolte o acţiune comună de trasport marfă şi pasageri între structurile feroviare, rutiere, aeronautice şi navale. Terminalul cargo asigură procesarea mărfurilor, depozitarea, recepţia şi extinderea mărfurilor destinate sau provenite din transportul aerian şi va ajuta şi la decongestionarea reţelelor de transport rutier”, spunea în urmă cu doi ani directorul aeroportului clujean David Ciceo.

Intermodal, multimodal...

Deocamdată, în Master Planul de Transport se vorbeşte doar de o conexiune feroviară şi rutieră, având în vedere că documentul propune renovarea terminalului existent Cluj-Napoca Est sau construirea unui terminal nou.

“Indiferent de tipul de mărfuri, întreaga reţea feroviară din România ar fi mai atractivă pentru transportul multimodal de marfă, ca urmare a întreţinerii îmbunătăţite, eficienţei şi costurilor mai mici. Pentru creşterea eficienţei, reducerea costurilor şi timpului de tranzit, dar şi pentru a promova creşterea economică din sectorul multimodal propunem renovarea terminalului existent Cluj-Napoca Est. Dacă redeschiderea terminalului existent nu este posibilă, atunci recomandarea noastră este construcţia unui terminal nou”, se arată în documentul citat.

“Volumele actuale de mărfuri multimodale din România sunt mici, iar acest lucru se datorează stării proaste a facilităţilor concepute pentru a le primi. Creşterea prognozată din sectorul multimodal presupune depăşirea capacităţii acestui terminal într-un interval de timp scurt, în jurul anului 2020 şi astfel este nevoie de modernizare”, mai precizează Master Planul de Transport. O altă platformă intermodală ar urma să fie construită şi la Turda.

David Ciceo spune că până în 2050 e condiţie obligatorie a Uniunii Europene ca toate aeroporturile să se lege de calea ferată.

“Conectivitatea este una din priorităţile Comisiei Europene. Dacă nu iese cu banii europeni vom fi obligaţi să facem din bani proprii. Dar mai bine să-l facem pe bani europeni. Aeroportul Debrecen doreşte intermodal, judeţul Mureş doreşte intermodal. Pentru judeţul Cluj, intermodalul este unul dintre proiectele cele mai importante: să legăm gara de aeroport”, spunea anul trecut Ciceo.

Aeroportul din Cluj, după Timişoara la bani

Cu toate că şi-a consolidat cea de-a doua poziţie pe ţară după numărul pasagerilor transportaţi, aeroportul clujean ar urma să primească, dacă e să ne luăm după Master Planul de Transport, mai puţini bani decât aeroportul din Timişoara pentru modernizare.

În MPGT se precizează faptul că Aeroportul Cluj ar urma să primească 125 de milioane de euro pentru modernizare. Mai puţin de jumătate din bani provin de la bugetul de stat. Doar 55,14 milioane de euro vin de la bugetul de stat, alţi 70,18 milioane de euro urmând să fie atraşi din fonduri strucurale.

Pe primul loc în topul alocărilor pentru modernizare se află Aeroportul Otopeni, cu peste un miliard de euro, urmat de Aeroportul Timişoara cu 136 milioane de euro. Pe locul trei se situează Clujul. Asta deşi Aeroportul Cluj urmează să atingă cifra de 2 milioane de pasageri transportaţi, comparativ cu Aeroportul Timişoara care a atins cifra de 734.527 pasageri (cifră oficială la finele anului 2014).

Din cele 125 de milioane de euro, ar urma să se realizeze/ extindă terminalul de pasageri cu o suprafaţă de minim 29.100 metri pătraţi, reabilitarea şi extinderea platformei de staţionare cu minim 23.300 metri pătraţi sau modernizarea pistei de decolare/aterizare la 2500 metri lungime.

“Sumele cuprinse în Master Plan nu rezolvă toate problemele pe care le avem în vedere, dar rezolvă o parte din ele. Aceste sume vor fi suplimentate cu bani din veniturile proprii ale aeroportului. Spre exemplu, în Master Plan se prevede extinderea pistei la 2500 de metri. Noi vrem să o facem la 3100 de metri pentru zborurile intercontinentale. Diferenţa o vom finanţa din venituri proprii. De asemenea, este foarte urgent să asigurăm locuri suplimentare pentru parcarea aeronavelor. Anul viitor sigur vom avea două milioane de pasageri. Am găsit deja soluţii până la trei milioane de pasageri, urmează în lunile următoare să avem două porţi la etaj, este vorba de zona «restricţionată plecări externe» şi bineînţeles că trebuie să facem planuri şi ne pregătim pentru cinci milioane de pasageri. La fel cum între 2004 şi 2007 am făcut un plan strategic prin care am extimat că vom depăşi un milion de pasageri, am estimat infrastructura de care avem nevoie, la fel, acum, pe lângă activitatea curentă, avem în pregătire un plan strategic pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru dezvoltarea traficului astfel încât să facem faţă în următorii 10 ani la cinci milioane de pasageri”

De altfel, şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe spunea că şi bugetul judeţului va suporta o parte din cheltuielile cu prelungirea pistei la 3100 metri.

“Am făcut o strategie în ceea ce priveşte prelungirea pistei, jumătate o putem acoperi din resursele proprii ale aeroportului, cei de acolo şi-au făcut o calculaţie bugetară şi aeroportul va putea să suporte jumătate din cei 1200 de metri cât a mai rămas şi jumătate va trebui suportată din bugetul judeţului”, spunea Tişe.