Actualitate

“Oraşul filmului”, depunctat unde se simte cel mai tare, în cursa pentru Capitală Culturală

Raportul Final al Juriului care a selectat oraşul din România care va deveni Capitală Culturală Europeană în 2021 are câteva concluzii surprinzătoare pentru Cluj.

Apreciată pentru că a fost însuşită ca strategie a municipiului pe termen lung, dar şi pentru proiecte inovative, aplicaţia Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 a fost depunctată, între altele, la un capitol care constituie în mod normal un atu al oraşului: cinematografia, sau mai exact modul în care a fost integrată în aplicaţia finală, după ce dimensiunea aceasta fusese accentuată la pre-selecţie.

„Concentrarea artistică a fost puternic, poate prea puternic, orientată în jurul ideii de ‘Centru European de Artă Contemporană’. La preselecţie ideea a fost asociată cu o semnificativă scenă de film şi cu proiectul unei academii de film: în aplicaţia finală acest lucru este mai puţin evident. Juriul nu a fost convins că propunerea poate transforma Clujul într-un lider european în artele vizuale”, se arată în motivaţia Juriului de 12 experţi care au evaluat în septembrie 2016 cele 4 finaliste din România pentru titlul de CCE 2021. Deşi programe ca “Artă şi Fericire” - terapie prin artă, “Culturepreneurs” sau “Platforma de Creativitate Socială” au creat premisele unui reale schimbări în societatea locală, aplicaţiei Clujului îi lipseşte “consistenţa unei viziuni artistice de ansamblu şi coerenţa”, arată membrii juriului.  Experţii care au evaluat cele 4 oraşe finaliste, Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, s-au dovedit sceptici vizavi de modul în care va influenţa dezvoltarea urbană proiectul pe termen lung de revigorare a zonei adiacente Someşului. “Juraţii” nu au fost convinşi nici de strategia de dezvoltare a audienţei prezentată în aplicaţia finală, deoarece în opinia lor nu reiese modul în care festivalurile şi instituţiile culturale din oraş vor dezvolta aceste audienţe.

 “Ar fi trebuit să fac mai mult lobby”

Monitorul de Cluj l-a contactat pe regizorul Tudor Giurgiu, directorul TIFF, pentru a comenta motivaţia Juriului în ceea ce priveşte integrarea dimensiunii cinematografice a oraşului în aplicaţia finală. De altfel pe pagina de Facebook a lui Giurgiu fotografia de fond are sloganele "Cluju' mere mai departe", "Oraş al filmului din 2002" şi "Capitală Culturală în fiecare an". Intrat în Comitetul Executiv al “Asociaţiei Cluj-Napoca 2021” imediat după anunţarea celor 4 oraşe finaliste ale competiţiei interne pentru CCE, în ianuarie 2016, Giurgiu a surprins totuşi prin absenţa de la prezentarea de către echipa Clujului a aplicaţiei finale în septembrie 2016, în faţa Juriului de experţi de al Bucureşti, el aflându-se atunci la Madrid. Regizorul a mărturisit că din cauza agendei încărcate s-a implicat mai puţin în conceperea aplicaţiei, între faza de pre-selecţie din ianuarie şi selecţie finală din septembrie. Asta pare să fi lăsat consecinţe în reprezentarea diminuată, cel puţin în concluziile juriului, a dimensiunii legate de film. 

„Nu am fost suficient de perusasiv în a trimite şi a formula cât mai clar felul în care văd oraşul să se dezvolte cinematografic şi în a le arăta a colegilor că transformarea evidentă şi reală a oraşului în al doilea centru cinematografic, după Bucureşti, nu este un vis îndepărtat ci unul fezabil. Dacă în redactarea finală cei care au coordonat aplicaţia au considerat că alte dimensiuni sunt sunt relevante...”, s-a resemnat Giurgiu. Regizorul nu a negat că a constatat o slăbire a dimensiunii cinematografice în modul în care urma să arate aplicaţia finală, însă a întărit că nu din acest motiv s-a implicat mai puţin: „Problema majoră a fost legată de timp, lucrurile s-au suprapus cu următorul meu proiect cinematografic şi nu am mai avut disponibilitatea de timp de a participa la prezentarea finală. Recunosc că am avut momente ‘pe drum’ în care am simţit că din lipsă de suficient lobby în direcţia asta şi din lipsa de timp, dimensiunea asta nu a fost suficient de prezentă”, a continuat el.

Filmul, comutat

Conform lui Florin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei Cluj CCE 2021, componenta cinematografică, în special cea de producţie – dimensiune accentuată inclusiv de propunerile pe acest segment ale lui Tudor Giurgiu, sub genericul Media City - a fost transferată în cadrul programului „Culturepreneurs”, remarcat de Juriu, iar o parte a rămas în programul Centrului Contemporan de Arte Vizuale. Conform lui Moroşanu, programul Centrului Contemporan a avut trei componente: arte vizuale, arte performative şi new-media, ultima dintre ele incluzând şi componente de film. Nu a fost însă suficient, a considerat juriul. Giurgiu este de părere la rândul său că arta contemporană şi filmul nu ar fi trebuit tratate amestecat, în ciuda încercărilor de a împăca mai multe direcţii: „Fie ne asumăm o chestie clară, de media-film, realitate virtuală, cu fonduri pentru film, pentru un studio şi activitate în domeniu, dezvoltare pe care oraşul şi-a asumat-o inclusiv prin Strategia 2014-2020, unde apărea această viziune, fie mergem pe o altă formulă, centrată pe felul în care arta contemporană poate fi încurajată printr-un centru de acest gen”, a întărit el.

„Hollywood-ul” de Cluj, întârziat

Lansat cu mare aplomb în urmă cu câţiva ani, proiectul Centrului Regional pentru Excelenţă în Industrii Creativă (CREIC), supra-numit şi „Hollywood-ul pitic” sau „Buftea de Cluj”, deoarece ar urma să găzduiască şi un studio de film, a înaintat într-un ritm lent, asta după ce firma care a câştigat licitaţia de execuţie a obiectivului din zona Lomb a intrat în insolvenţă în 2014. Efectuarea lucrărilor a fost reluată în acest an, sperându-se la finalizarea Centrului până la finalul anului. Pe partea de producţie de film TIFF a lansat în 2015 Transilvania Film Fund, primul proiect de acest gen din România, cu speranţa transformării oraşului într-un centru important de producţie de film din Estul Europei: „Ce am avut de făcut până acum pe tema asta am făcut, ce era de zis am zis, mai mult decât să aducem oameni care să realizeze filme aici şi să cheltuie bani în oraş nu putem, ţine de implicarea autorităţilor, eu am desenat ce este de realizat, trebuie doar făcuţi paşi concreţi în rest”, a subliniat Giurgiu.

Vot la „balotaj”

Votul care a decis viitoarea CCE 2021 din România a fost „pe muchie de cuţit”. Conform raportului final, două oraşe (Timişoara şi Cluj-Napoca, fapt nespecificat nominal în motivare, dar care poate fi intuit din caracterizările aplicaţiilor) au primit câte 6  voturi, iar la al doilea vot scorul a fost acelaşi. În acest context preşedintele juriului şi-a asumat decizia atribuind titlul Timişoarei. De întocmirea dosarului de canidatură a oraşului de pe Bega s-au ocupat şi doi consilieri actuali ai ministrului Culturii, Raluca Iacob şi Ioana Tămaş, care au fost experţi coordonatori ai strategiei culturale a oraşului Timişoara în calitate de co-fondatori MetruCub Cultura în 2014, respectiv Ştefania Ferchedău, fost colaborator al ministrului, după cum a precizat Corina Şuteu pe pagina sa de facebook după anunţarea câştigătorului.

„Bile albe”

Aplicaţia Clujului a primit şi numeroase „bile albe”, prima dintre ele fiind o menţionare specială, în introducerea motivaţiei generale, faptul că aplicaţia Clujului a fost integrată în strategia de dezvoltare a oraşului, aceasta fiind şi unul din scopurile proiectului Capitalelor Culturale Europe. În rest aplicaţia oraşului este lăudată pentru intenţia de a integra mai multe comunităţi, inclusiv cea Roma, dezvoltarea unor programe de terapie prin artă – „Artă şi Fericire”, „Culturepreneurs”, sau „Platforma de Ceativitate Socială”,  în condiţiile în care circa 2.000 de tineri termină anual facultatea la Cluj în domeniul industriilor creative, fără a-şi găsi cu toţii imediat de lucru. Creşterea numărului de proiecte anunţate, circa 450 a fost văzută cu ochi buni, la fel cum s-a întâmplat şi cu „remake-ul” unor proiecte reuşite din CCE-uri precedente.

Raportul final al juriului, AICI.