Actualitate

Drumul turistic Răchiţele-Ic-Ponor, gata de inaugurare. 8 ani de zile de jaf din banul public

Ceea ce trebuia să fie o lucrare de un an şi jumătate, s-a transformat într-o telenovelă care s-a întins pe 8 ani de zile. Drumul turistic Răchiţele-Ic-Ponor este gata de inaugurare. 8 ani de zile le-au trebuit autorităţilor judeţene şi constructorilor să asfalteze 20 de kilometri de drum. O poveste despre lucrări date pe prietenii şi care pun în pericol siguranţa traficului rutier, despre licitaţii cu cântec, bani decontaţi pe lucrări imaginare, prejudicii imense pe care nimeni nu este interesat să le recupereze. Nici măcar DNA-ul!

Consiliul Judeţean Cluj organizează mâine, 27 octombrie 2016 o conferinţă de presă despre finalizarea proiectului „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop - Ic Ponor”.  Aceeaşi instituţie care în 12 mai 2009 anunţa atribuirea lucrărilor Răchiţele-Ic-Ponor unei firme din Turda care avea termen 18 luni să finalizeze modernizarea celor 20 de kilometri de drum.

Incompetenţă sau rea credinţă?

În 2008, Consiliul Judeţean Cluj încheia un contract cu finanţare europeană privind modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor, traseu cu o lungime de 20,5 kilometri, contribuţia UE fiind de 43 de milioane de lei, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Valoarea totală a proiectului se ridica la suma de 75,8 milioane de lei. În iulie 2009 s-a încheiat contractul de lucrări, contract care a fost câştigat de către Asocierea SC MBS Group SRL-SC Alfa Rom SRL-Nemzetkozi Betonut Kft Ungaria. Lucrările de execuţie s-au desfăşurat în perioada august 2009-noiembrie 2012, fără a fi finalizate.

Drumul Răchiţele-Ic Ponor tras pe dreapta sau ce se întâmplă când atribui contracte prietenilor

În 2014, după mai bine de şase ani de lucrări, pe drumul Răchiţele - Ic Ponor nu exista nicio urmă de asfalt. Perioada de execuţie era depăşită cu ani buni, iar firma care a executat lucrările a intrat în insolvenţă. Mai mult, o expertiză tehnică confirmă faptul că la construirea acestui drum s-au folosit materiale inferioare faţă de cele prevăzute în contract.

MBS Group aparţine fostului consilier local PDL din Turda Gabriel Silagy. Numele lui Silagy apare în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu. Procurorii spun că acesta i-ar fi dat lui Uioreanu prin intermediari peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013. Un an mai târziu, în februarie 2014 Uioreanu a depus o plângere penală la DNA Cluj împotriva firmei MBS Group pe motiv că şi-a bătut joc de lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor.

Nereguli fără număr

Expertiza comandată de Consiliul Judeţean Cluj la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor a scos la iveală nenumărate nereguli ce pun în pericol siguranţă rutieră şi pietonală. De la betoane care nu se încadrează în clasa minimă de rezistenţă până la fisuri, experţii propun inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit. Expertiză tehnică realizată de SC Proexrom SRL Iaşi în luna ianuarie 2014 a fost cerută de Consiliul Judeţean Cluj din cauză că starea tehnică a drumului este deplorabilă.

“Eu nu pot să vă spun dacă s-a furat la materiale, pot să vă spun că din expertiza pe care am făcut-o în urma faptului că am intrat într-un blocaj cu constructorul s-a ajuns la concluzia că nu s-au respectat clasele de betoane. Noi am făcut o plângere la DNA în ianuarie anul acesta. Constructorul şi-a asumat să termine drumul în 12 luni de la semnarea contractului, deja am depăşit cinci ani. El a mai cerut bani în plus invocând creşterea semnificativă a bitumului care trebuia pus în structura drumului în vederea asfaltării însă procedura şi contractul nu permite o actualizare a preţurilor”, spunea în 2014 Mariana Raţiu, director investiţii din cadrul CJ Cluj.

O expertiză tehnică arată că firma fostului consilier local din Turda a folosit materiale inferioare față de cele prevăzute în proiectul tehnic, care nu rezistă în timp, neavând clasa minimă de rezistenţă. Printre neregulile semnalate în cadrul expertizei se numără faptul că executantul nu a respectat proiectul tehnic, nu a fost respectată clasa de betoane şi s-a sesizat apariţia unor degradări ale lucrărilor deja executate, recepţionate şi decontate ca umare a neluării de către executant a măsurilor de conservare necesare.

600 de metri de asfalt în 5 ani

La sfârşitul lunii septembrie 2014 din totalul de 20,5 kilometri doar pe 600 de metri de drum s-a turnat asfalt, în contextul în care firma MBS Group a primit 33 de milioane de lei. Firma MBS a formulat o acţiune în instanţă unde a cerut rezilierea contractului şi restituirea garanţiei de bună execuţie.

De cealaltă parte, firma care a executat lucrările la cele nouă poduri de pe drumul Răchiţele-Ic Ponor Samus Dej a primit banii pentru lucrările efectuate, dar Consiliul Judeţean Cluj nu a făcut recepţia lucrărilor din cauza unor probleme la structura metalică. Numele patronului Samus Dej Ioan Tecar apare în agenda cu şpăgi a lui Uioreanu. Acesta i-ar fi dat mită lui Uioreanu suma de 30.000 de lei.

Punct şi de la capăt. O nouă licitaţie. Răchiţele-Ic Ponor, devalizat şi de noul constructor

După tunul dat de MBS, în 2015, proiectul a fost preluat de RAADPP Cluj, care organizează o licitaţie pentru finalizarea drumului. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj SA – SC Cridov SRL, cu o propunere financiară de 13.324.190,24 lei, fără TVA.

În februarie 2016, şapte persoane au fost reţinute într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 6,6 milioane de lei. Printre acestea se află şi unul dintre patronii firmei Cridov. Patronul firmei Cridov, Cristian Mureșan, este acuzat de procurori că a falsificat rapoarte pe drumul Răchițele - Ic – Ponor. În prezent, el se află în arest la domiciliu.

”În ceea ce privește propunerea de arestare, arată că nu a mai făcut (procurorul) amintire de săvârșirea infracțiunii de fals, constând în aceea că inculpatul a întocmit rapoarte privind calitatea unor lucrări executate pe tronsonul Ic- Ponor, inculpatul întocmind rapoarte în fals în numele SC New Tel Drum, fără nicio problemă legată de afectarea siguranței circulației pe drumurile publice. Arată că acest lucru a fost adus la cunoștința instanței pentru dovedirea pericolului pentru ordinea publică”, au arătat procurorii în propunerea de arestare a lui Cristian Mureșan, dintr-un dosar de corupție. 

Drumul Răchițele - Ic - Ponor este investigat și de DNA Cluj într-un alt dosar, urmare a unei plângeri depuse de Consiliul Judeţean Cluj.

DNA intră pe fir

În iunie 2015, procurorii DNA au început urmărirea penală “in rem” în cadrul contractului drumului Răchițele-IC Ponor, iar Ministerul Dezvoltării Regionale avertiza conducerea CJ Cluj că există riscul ca întreg contractul de finanţare să devină neeligibil din cauza fraudelor.

În plângerea penală adresată către DNA Cluj, funcţionarii din CJ Cluj arată că există numeroase neconformităţi  între lucrările efectuate, lucrările proiectate şi lucrările decontate. “Având în vedere concluziile expertizei, apreciem că prin faptele săvârşite s-a produs un prejudiciu major atât bugetului UE, bugetului de stat, cât şi bugetului subscrisului, prin inducerea în eroare prin punerea în operă a unor materiale de calitate inferioară faţă de cele prevăzute în proiectul tehnic revizuit şi licitat, materiale decontate respectiv, rambursate, la valori superioare faţă de cele puse în operă”.

"Dacă mergem pe teren constatăm că ar fi trebuit un zid de sprijin de 8 metri, dar în teren există un zid de sprijin de 4 metri. Proiectul tehnic aşa cum a fost el aprobat nu-l regăsim în teren", Mariana Raţiu

Prejudiciul, recuperat din banii clujenilor

La finalul anului trecut, consilierii judeţeni decideau că prejudiciul de la drumul turistic Răchiţele-Ic-Ponor va fi recuperat din buzunarul clujenilor. Expertiza DNA la obiectivul turistic confirmă o pagubă de 6,6 milioane de lei, lucrări neconforme.

Consiliul Judeţean Cluj va aloca din bugetul anului 2016 pentru finalizarea lucrărilor suma de 4.600.872,86 lei fără TVA pentru finalizarea lucrărilor, la care se adaugă sumele din raportul de expertiză făcut de DNA și anume 3.528.402,94 lei care reprezintă valoarea lucrărilor neconforme executate și decontate de antreprenor şi suma de 3.112.532,91 lei care reprezintă valoarea lucrărilor necesare remedierii/refacerii lucrărilor neconforme și a celor datorate neluării măsurilor de conservare pe sectorul de drum ce face obiectul contractului.

Consiliul Judeţean Cluj a atras de la Uniunea Europeană până în acest moment pentru finalizarea lucrărilor la drumul turistic Răchiţele-Ic-Ponor suma de 31 de milioane de lei.

“Va fi o presiune de 11 milioane pe bugetul Consiliului Judeţean pe anul 2016 din care 6,6 milioane vin din culpa unui privat”, Remus Lăpuşan, consilier judeţean

CJ Cluj, şi fără drum şi cu banii luaţi

Judeţul Cluj riscă să piardă întreaga finanţare europeană din cauza suspiciunilor de corupţie care planează asupra întregului proiect şi a întârzierilor.

Anul trecut, Mariana Raţiu spunea că “garanţia de bună execuţie am câştigat-o în instanţă”, dar banii au fost retraşi din cont de către firma constructoare. Peste 3,3 milioane de lei, bani ce reprezentau garanţia de bună execuţie reţinută MBS Group SRL în cadrul contractului referitor la modernizarea drumului Răchiţele - Prislop - Ic Ponor, s-au topit din cont chiar sub nasul funcţionarilor din cadrul Consiliului Judeţean Cluj. MBS a pus mâna pe bani încă din 2014. Atunci, Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză firmei MBS Group, iar în februarie 2015, Curtea de Apel Cluj, printr-o decizie irevocabilă, confirma sentinţa dată în primă instanţă de Tribunal, după ce prima instanţă a indicat, eronat, prin hotărâre, drept cale de atac cea a recursului.

“Respectând hotărârea primei instanţe, judeţul Cluj a formulat recurs care, în mod evident, a fost respins, calea de atac în cauză fiind apelul care a şi fost introdus ulterior. În data de 16 iunie 2015, instanţa de apel a admis acţiunea judeţului Cluj, prin această decizie S.C. MBS Group SRL pierzând definitiv dreptul de a solicita eliberarea garanţiei. Ca urmare a acestei hotărâri favorabile şi a soluţionării în mod definitiv a litigiului, judeţul Cluj a solicitat din nou Băncii Transilvania executarea garanţiei de bună execuţie. Banca Transilvania a comunicat imposibilitatea soluţionării favorabile a acestei solicitări, motivat de faptul că garanţia de bună execuţie a fost eliberată societăţii MBS Group SRL încă din anul 2014”, susţin reprezentanţii CJ Cluj.