Actualitate

Rata divorţurilor în Cluj, mare sau mică? Infidelitatea, cel mai des invocată

Statisticile arată un procent scăzut comparativ cu alte zone, consilierii maritali constată o creştere a numărului de cupluri cu probleme iremediabile.

Statisticile par să se bată cap în cap cu realitatea dacă facem referire la procentul de divorţuri din judeţ. Astfel, ultimele date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Cluj arată un procent al divorţurilor de 11% raportat la numărul de căsătorii, dar consilierii maritali vorbesc de apropierea de 50%.

În primele nouă luni ale anului se consemnau în Cluj 501 divorţuri şi 4239 de căsătorii, statistică extrem de favorabilă, comparativ cu datele naţionale din trecutul recent, potrivit specialiştilor. “Luând în considerare perioada 1990-2010 pentru întreaga țară, la 100 de căsătorii au revenit aproximativ 22,7 divorțuri, adică una din 4-5 căsătorii se termină cu un divorț. În acest context, valoarea de 11 divorțuri la 100 de căsătorii pentru județul Cluj (adică una din 8-9 căsătorii se termină cu un divorț) este mult sub media națională. Nivelul divorțialității în România este unul scăzut, comparativ cu alte țări europene, indiferent care indicator se folosește.  Țările europene cu cel mai scăzut nivel al divorțialității sunt, în general, cele în care divorțul s-a legalizat foarte târziu, în a doua parte și spre sfârșitul secolului XX (ex Irlanda, Malta).”, explică dr. Mihaela Hărăguș, Cercetător Științific CSII în cadrul Centrului de Studiere a Populației, UBB Cluj-Napoca.

“Eu ştiu că merge şi la noi rata divorţurilor înspre 50%. Avem tot mai multe cazuri la consiliere. Unii ajung, în urma consilierii, la concluzia că e mai bine să se despartă, cu alţii lucrăm pe relaţia de cuplu”, spune Ana Moldovan, consilier marital clujean. Potrivit psihologului, din partea femeilor a crescut deschiderea de a apela la un consilieri maritali, în timp ce bărbaţii sunt mai reticenţi, iar cele mai des invocate probleme sunt cele de infidelitate şi de comunicare.

Totodată, diferenţa mare dintre statistică şi realitate s-ar explica prin faptul că mulţi dintre clujeni sunt despărţiţi de fapt, dar nu şi în acte, consensul petrecându-se de multe ori „înspre binele copiilor”.

Revoluţia de la 1989 nu a adus schimbări

“Un alt lucru demn de remarcat este acela că schimbarea regimului în 1989 nu a adus nimic nou în intensitatea fenomenului, așa cum ar fi fost de așteptat, dată fiind înlăturarea tuturor obstacolelor ridicate de fostul regim. Într-adevăr, după stingerea efectului măsurilor radicale din anul 1966, adică începând de la mijlocul anilor ’70 și până în prezent, nici ratele brute de divorțialitate, nici cifrele absolute nu manifestă vreo tendință de creștere. Aceste din urmă valori oscilează aproximativ între 30-35 de mii de cazuri anual ", scria prof. univ. Traian Rotariu  în lucrarea "Un sfert de declin demografic", în România la răscruce.

Referitor la cauzele acestui nivel scăzut, tot profesorul Rotariu afirma în "Căsătoria și reproducerea populației": "…la noi, costurile anticipate prin consecințele acestui act sunt încă mari - este vorba atât de costurile materiale propriu-zise (în special legate de locuințe), cât și de cele psihologice (nesiguranță, singurătate etc) sau de poziția în mediul social apropiat (familia lărgită, grupul de prieteni) sau îndepărtat, de unde de obicei vin semnale negative în urma unui astfel de act".

Cauzele divorţurilor insufiecient investigate până în prezent

“Pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (de genul număr de divorțuri pe an) nu se pot investiga cauzele care determină un cuplu să încheie sau nu un mariaj. Ar trebui să avem un eșantion de căsătorii (persoane căsătorite), pe care să le urmărim de-a lungul timpului, să vedem câte căsătorii supraviețuiesc și câte nu. Vom putea vedea apoi prin ce diferă cei care au divorțat de cei care au rămas căsătoriți, putând astfel formula unele implicații cauzale “, spune Mihaela Hărăguș.

Numărul divorţurilor în creştere la nivel naţional

În ceea ce privește divorțurile, în anul 2015 numărul celor pronunțate prin hotărâre judecătorească definitivă sau pe cale administrativă a fost de 31.527, în creștere cu 4.339 divorțuri comparativ cu anul 2014. Rata divorțialității a crescut de la 1,22 divorțuri la 1.000 locuitori în anul 2014, la 1,42 divorțuri la 1.000 locuitori în anul 2015.

În 2014, 27.188 de cupluri au divortat in România. Cele mai multe din ele au fost prin acordul partilor: 18.162 în total. Pe locul doi au fost divorţurile din vina soţului (3.332), iar din vina soţiei au fost doar 994.

Cauza numarul 1 a divorţurilor a fost infidelitatea conjugală - 678 de divorturi au declarat acest motiv, iar pe locul doi au fost cele din cauza violenţei fizice: în total, 534 de cazuri.

Bucureştiul, lider la divorţuri

Cele mai multe divorţuri se înregistrează în Bucureşti, urmează judeţele Constanţa şi Prahova, la polul opus, cu cele mai puţine divorţuri, sunt judeţele Tulcea, Giurgiu şi Bistriţa.

Din studiul Divorce Journey aflăm că femeile din Bucureşti sunt cele mai dispuse să divorţeze, pentru că se pot întreţine singure şi îşi pot întreţine şi copiii, graţie veniturilor proprii. 11 procente dintre cele app. 31.500 de divorţuri intentate în 2015 în România, au fost în Bucureşti.

Din totalul divorţurilor care au avut loc anul trecut, 43% au fost familii cu unul sau mai mulţi copii minori în îngrijire. În 2015 au rezultat peste 18.500 de minori proveniţi din familii destrămate, dintre care aproximativ 20% au fost în Bucureşti.