Actualitate

Consiliul Judeţean Cluj, mână spartă. Instituţia mai plăteşte alte 1,3 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât

Închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât a ajuns să coste peste 8 milioane de euro. Din cauza volumului mare de deşeuri depozitate ilegal, închiderea rampei necesită costuri suplimentare care se ridică la peste 1,3 milioane de euro, bani care nu vor fi decontaţi din fonduri europene şi vor trebui plătiţi din bugetul Consiliului Judeţean.

Anul trecut, în iunie 2015, Asocierea SC Nord Conforest SA - SC Finara Consult SRL - SC Interdevelopment SRL a câştigat o licitaţie în valoare de 6 milioane de euro, bani proveniţi din fonduri europene, pentru închiderea şi ecologizarea rampei de gunoi de la Pata Rât, în total 18 hectare de teren.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj la acea dată Mihai Seplecan şi managerul de proiect al Centrului de Deşeuri Mariana Raţiu anunţau cu surle şi strâmbiţe că firma Nord Conforest, câştigătoarea licitaţiei, are la dispoziţie un an de zile să închidă groapa de gunoi de la Pata Rât şi să ecologizeze zona. Timpul a trecut şi nici vorbă de închiderea rampei de gunoi.

Firma care se ocupă de închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât a sesizat Consiliul Judeţean despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri doar în ultimul an.

Era o încercare a antreprenorului Nord Conforest să obţină mai mulţi bani de la Consiliul Judeţean. „Diferenţele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluţiile iniţiale de închideri propuse şi asumate, în special din punct de vedere al preţului contractului”, spuneau atunci reprezentanţii firmei Nord Conforest.

Timpul a trecut, iar în luna mai 2016, după solicitări repetate de suplimentare a contractului pentru „închiderea ecologică” a gropii de gunoi de la Pata Rât, consilierii județeni au cedat, suspect de ușor, și au alocat 800.000 de euro firmei Nord Conforest pentru presupuse cheltuieli cu stingerea incendiului de la groapa de gunoi de la Pata Rât. Banii au fost un „supliment” faţă de cele 6 milioane de euro pe care le primeşte pentru închiderea şi ecologizarea rampei neconforme.

1,3 milioane de euro, cheltuieli neeligibile

În ultima şedinţă de Consiliu Judeţean din acest an care va avea loc miercuri, consilierii vor aproba alocarea sumei de 1,3 milioane de euro fără TVA “cheltuieli neeligibile suplimentare necesare închiderii şi ecologizării deşeurilor depozitate la Pata Rât”.

Potrivit Consiliului Judeţean, pe parcursul derulării contractului de lucrări Nord Conforest a depus un număr de 11 revendicări, în care s-a solicitat extinderea duratei de execuție a contractului și suplimentarea valorii acestuia, datorită cantității de deseuri depozitată suplimentar pe amplasament și în afara acestuia.

Diferența dintre cantitatea de deseuri luată în considerate la întocmirea ofertei tehnice – noiembrie 2013 și cea constatată cu ocazia culegerii datelor pentru proiectare și întocmirea studiilor de specialitate, respectiv iunie 2015, este de 541.835 metri cubi la depozitul de deşeuri Pata Rât.

“Această diferență de cantitate de deșeuri menționată datorată depozitărilor ilegale influențează major soluțiile inițiale ale închiderii depozitului Pata Rât  propuse în ofertă, atât sub aspectul prețului contractului cât și a duratei de execuție, motiv pentru care, s-a solicitat extinderea perioadei de execuție a contractului cu 120 zile, precum și a cheltuielilor suplimentare în sumă de 6.373.307,45 lei (1,3 milioane de euro)”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre.

Cum s-a extins groapa de gunoi de la Pata Rât sub ochii autorităţilor

Potrivit Consiliului Judeţean, în 2014 la rampa de gunoi de la Pata Rât existau 1.363.700 metri cubi de deşeuri, iar în 2015 – 1.905.535 metri cubi de deşeuri. De asemenea, diferențele dintre caracteristicile geometrice inițiale ale depozitului la momentul întocmirii ofertei (2014) și cele de la predarea amplasamentului sunt de 13.300 metri pătraţi (202.600 mp în 2014, 215.900 mp în 2015).

“Caracteristicile geometrice ale depozitului închis, respectiv de la aproximativ 13 hectare în 2014 în cadrul ofertei tehnice la 15,6 hectare în anul 2015, rezultând o  creștere a amprizei depozitului sistematizat și a înălțimii depozitului închis de la 30 metri la 41 metri”, arată CJ Cluj.

În încercarea de a convinge consilierii judeţeni să aprobe majorarea cheltuielilor aferente închiderii depozitului Pata Rât, preşedintele CJ Cluj Alin Tişe şi managerul de proiect Mariana Raţiu spun că neaprobarea proiectului ar genera “riscul privind rezilierea contractului cu Nord Conforest pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme de la Pata Rât, Gherla, Huedin şi Turda, necesitatea relicitării închiderii depozitelor  de deșeuri, prelungirea termenului de închidere a depozitelor de deșeuri cu minim 8 luni și costuri mai ridicate pentru proiect, la nivelul anului 2017, declanșarea unor incendii pe amplasamentul depozitului Pata Rât cu afectarea sănătății populației și a efectuării zborurilor de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu, neatingerea obiectivelor prevăzute în cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj, respectiv posibilitatea returnării fondurilor europene primite pentru finanțarea proiectului”.

De când DNA se ocupă de gunoaie?

Potrivit Consiliului Judeţan, cele 1,3 milioane de euro, cheltuieli neeligibile vor fi recuperate de la “persoanele fizice și/sau juridice vinovate de activitățile ilicite care au determinat cantitățile suplimentare de deșeuri care au condus la aceste cheltuieli neeligibile”.

”Deoarece deșeurile au fost depozitate după termenul prevăzut de calendarul de sistare a activității precum și datorită faptului că activitatea de depozitare a încălcat prevederile legale, Consiliului Județean a depus în iulie 2015 la Direcția Națională Anticorupție, o plângerea penală referitoare la depozitul de deșeuri Pata Rât, urmând ca, după cuantificarea prejudiciului prin plata către antreprenor a sumei aferente lucrărilor suplimentare, beneficiarul să uzeze de toate pârghiile legale în vigoare pentru recuperarea acestuia”, mai precizează instituţia.