Actualitate
PAŞTE 2017: Hristos a înviat! - GALERIE FOTO
La ora 00:00, preoţii au ieşit din altarele lăcaşurilor de cult pentru a le transmite credincioşilor mesajul "Hristos a înviat" şi pentru a le oferi Lumina Sfântă.
Paştele, sărbătoarea care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, reprezinta una dintre cele mai importante sărbători creştine anuale, care marchează unul dintre cele mai importante evenimente ale creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Sărbatoarea Paştelui este precedată de o perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare.
Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului - "Hristos a înviat!", "Adevărat a înviat!".
În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere a început în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii.
La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". În multe locuri, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.
După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.
Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca "A doua Înviere", la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
Data sărbatoririi Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului, fiind sărbatorit în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşte (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.
La 40 de zile de la Învierea Domnului se sărbătoreşte Înălţarea Domnului.
Cu ocazia Paștelui, considerat cea mai mare sărbătoare a creștinătății, unii credincioși respectă aproape cu strictețe tradițiile moștenite. Între acestea, pregătirea unei mese speciale, constând din preparate din miel, ouă roșii, cozonaci sau vedeta sărbătorii, pasca. Însă atât meniul, cât și alte obiceiuri, cum ar fi vânătoarea de ouă sau udatul fetelor cu apă rece, diferă de la țară la țară.
Paștele va mai fi sărbătorit de toți creștinii la aceeași dată în 2025, conform Bisericii Ortodoxe Grecești.
