Actualitate

Centura metropolitană are certificat de naştere. După ce şefii de la Drumuri din Bucureşti au văzut traficul infernal din Cluj

Directorul Companiei de Drumuri, Ştefan Ioniţă, a recunoscut faptul că municipiul Cluj-Napoca are nevoie ca de aer de o centură metropolitană după ce a văzut traficul din oraş. Ioniţă, împreună cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, a semnat, luni, “certificatul de naştere” al centurii metropolitane.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, primarii din Apahida, Gilău, Floreşti, dar şi reprezentanţii Companiei de Drumuri şi ai Ministerului Trasporturilor au semnat luni protocolul de colaborare în scopul elaborării studiului de fezabilitate și a documentației tehnice necesare pentru centura metropolitană.

“Astăzi semnăm certificatul de naştere al centurii metropolitane a Clujului. De astăzi, lucrurile pleacă pe drumul realizării centurii, cu două etape pe care le presupune. Prima etapă, cu realizarea tuturor studiilor şi documentaţiilor necesare care presupune o etapă de 2 ani de zile 2018 şi 2019. Pe lângă studiile de fezabilitate, plan urbanistic zonal şi detalii tehnice de execuţie, presupune încă 15 avize de specialitate de la diverse structuri, inclusiv aprobarea în Consiliul Judeţean a planului urbanistic zonal. Cea de–a doua etapă, 2020-2023, este faza efectivă de implementare şi de realizare a centurii. Această centură metropolitană are trei avantaje majore. În primul rând, oferă soluţii pentru descongestionarea traficului în municipiul Cluj-Napoca, în al doilea rând oferă soluţii pentru realizarea spitalului regional de urgenţă şi în al treilea rând dă şansa deblocării dezvoltării economice a Clujului, mai ales în ceea ce priveşte proiectele imobiliare blocate din cauza inexistenţei unor soluţii alternative de trafic”, a declarat primarul Emil Boc.

Mircea Biban, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a precizat la rândul său că la finalul proiectului “speră să aibă un rezultat bun pentru a putea fi implementat, astfel încât să aducem un plus de valoare pentru comunitate, să asigurăm creşterea mobilităţii persoanelor”.

“Un lucru foarte important este şi accesul la spitalul regional de care Clujul şi Transilvania are nevoie. În continuare, vreau să vă asigur de sprijinul meu şi de dorinţa mea de a realiza acest proiect. Personal, cred că există spaţiu să finanţăm acest proiect din fonduri europene. Important este să-l demarăm. După aceea vom găsi soluţii să îl implementăm”, a spus Biban.

“Guvernul României a înţeles că trebuie sprijinit acest proiect. Acest proiect va beneficia de tot sprijinul tehnic pe care îl poate oferi CNAIR în derularea acestui obiectiv, astfel încât acesta să ajungă să fie implementat din fonduri europene şi să îndeplinească toate cerinţele tehnice necesare pentru ca acest obiectiv să fie o certitudine. Astăzi se pun bazele, aşa ar trebui să pornească orice obiectiv pe care noi îl promovăm în ţară. Vă asigurăm de tot suportul nostru tehnic în toate fazele acestui proiect, astfel încât să fie un succes. Vă asigur că domnul Stroe (n.red. Felix Stroe, ministrul Transporturilor) sprijină acest obiectiv. Vedem şi noi necesitatea centurii pentru că venim des în această zonă pentru că avem în execuţie autostrăzi şi vedem ce trafic avem în municipiul Cluj-Napoca”, a spus Ştefan Ioniţă, director CNAIR.

Dumitru Sfârlea, primarul comunei Gilău, a spus că “e o mare bucurie că după aproape 20 de ani de primărie a ajuns să vadă şi începutul acestei centuri ocolitoare”.

"Pentru mine a fost o mare problemă, pentru că şi în Floreşti şi în Gilău, în weekend, se făcea o coadă până la Floreşti, de la Floreşti până în Cluj şi din Cluj până în Apahida. Eu cred şi sunt sigur că asta e singura soluţie de a rezolva aceste probleme este această centură care va ocoli Gilău, Floreşti, Clujul şi Apahida. Maşinile grele, cel puţin TIR-urile, vor circula pe această autostradă urbană şi va ocoli aceste localităţi care astăzi au probleme”, a spus Sfârlea.

Această centură are 38 de kilometri şi are alocaţi 150 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Jumătate din centura metropolitană este pe raza municipiului Cluj-Napoca, restul pe raza celorlalte comune. Proporţional, fiecare unitate administrativ-teritorială va suporta costul studiului de fezabilitate.

Potrivit lui Boc, traseul este de la “nodul de autostrada A3 din Gilău, malul Someşului-Floreşti, sensul giratoriu de la Cora, pasaj suprateran până la Bucium în Mănăştur la linia de tramvai, după care centura de sud a Clujului, traversând Calea Turzii prin spate pe la Selgros, de acolo legătură directă cu Bulevardul Muncii care se lărgeşte la patru benzi. Se duce până la nodul de centură Apahida-Vâlcele”.

Grigore Fati, primarul comunei Apahida, a declarat că în comuna sa această centură va avea un parcurs mult mai scurt, “dar că proiectul este la fel de important ca şi pentru celelalte comune”.

„Avem deja problema şi în Apahida, centura actuală nu mai face faţă. Mă bucur că am reuşit să pornim acest proiect şi nu s-a pus nicio clipă problema de a negocia. Fiecare vom suporta partea care ne revine pentru proiectare, studiu de fezabilitate şi PUZ. Apahida este o comună în plină dezvoltare economic şi edilitar. Sper ca în termenul stabilit vom reuşi să ne ţinem cu toţii de promisiuni”, a spus Fati.

Întrebat dacă Primăria Cluj-Napoca nu ar fi preluat acest proiect pentru a-l finanţa, când ar fi prins viaţă, directorul CNAIR, Ştefan Ioniţă, dar şi reprezentanţii Ministerului Transporturilor, au evitat să răspundă. “Sincer, eu cred că e important să ne bucurăm de acest moment în care acest protocol s-a semnat. E bine să beneficiem de acest rezultat pozitiv.  Acest proiect este în master plan. Ar fi beneficiat de finanţare. Cu siguranţă, CNAIR-ul promova şi acest obiectiv. În această conjunctură favorabilă în care comunitatea locală împreună cu CNAIR poate implementa acest obiectiv este mult mai fezabil şi mult mai rapid. Acesta este cheia succesului pentru orice obiectiv. În faza următoare, de construcţie, CNAIR va prelua documentaţia şi îl va implementa”, a spus Ioniţă.

Oficialităţile au semnat luni două documente şi anume protocolul de colaborare între primăriile Cluj-Napca, Gilău, Apahida, Floreşti şi CNAIR şi acordul de asociere între primăriile Cluj-Napoca, Gilău, Apahida şi Floreşti în vederea realizării studiului de fezabilitate, a PUZ-ului şi a documentaţiilor tehnice necesare în vederea realizării centurii metropolitane.