Social
Mai mulți vârstnici decât tineri: fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează. Populația României a ajuns la 21,7 milioane de oameni, în scădere față de anul trecut.
La începutul acestui an, populația după domiciliu a fost de 21.739,4 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuarie 2024. Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează.

Conform datelor oficiale prezentate de Institutul Național de Statistică (INS), populația României, după domiciliu, este în scădere cu 0,5% față de 2024, fiind de 21,739 milioane.
CITEȘTE ȘI:
Spor natural negativ în prima parte a anului, la Cluj: numărul persoanelor decedate, de 1,5 ori mai mare dacât cel al născuților vii.
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora. Populaţia după domiciliu nu trebuie confundată cu populaţia rezidentă - populația de facto a României recunoscută internațional.
Populația urbană, majoritară. Peste 51% sunt femei
Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (55,4%, respectiv 51,2%).
La 1 ianuarie 2025, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12051,7 mii persoane, în scădere față 1 ianuarie 2024 (1,2%).
Populația după domiciliu din mediul rural a fost de 9687,7 mii persoane, în creștere ușoară față 1 ianuarie 2024 (0,4%).
Populația feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 11136,5 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent; aceeași evoluție o înregistrează și populația masculină, care a fost de 10602,9 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent.
Îmbătrânire accentuată a populației
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani și peste depășind cu peste 32,4% populația tânără de 0-14 ani (4025 mii față de 3041 mii persoane).
Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2024, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creștere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației, potrivit datelor publicate luni de INS.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 126,8 la 1 ianuarie 2024 la 132,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2025.
Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,9 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2024. Vârsta mediană a fost de 43,7 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 1 ianuarie 2024.
La 1 ianuarie 2025, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%) cât și în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%).
Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,2%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (5,0%), 10-14 ani (4,9%) și 15-19 ani (5,3%).
Estimări demografice îngrijorătoare pentru România
România se plasează pe locul doi în topul european al țărilor cu cel mai dramatic declin al populației, conform estimărilor recente ale UN World Population Prospects 2024.
CITEȘTE ȘI:
România ar putea pierde echivalentul a cinci orașe mari până în 2100

Aceste date îngrijorătoare reflectă o tendință demografică generală care afectează aproape toate statele europene. Dacă ritmul scăderii continuă, România ar putea ajunge la o populație de sub 10 milioane până la finalul secolului, un prag simbolic care ar marca o schimbare majoră în structura socială și economică a țării.
România se află pe locul 2 în Europa, după Polonia, în ceea ce privește scăderea procentuală a populației:
- Polonia -18,8M (-49%)
- Italia -23,8M (-40%)
- Spania -14,8M (-31%)
- Germania -13,1M (-16%)
- Ucraina -23,8M (-61%)
Singurele țări din Europa care vor avea creștere demografică sunt UK (+4,8M), Franța (+1,8M) și Suedia (+710K).
CITEȘTE ȘI:
Populația activă a României a ajuns anul trecut la 8,3 milioane de persoane. Peste 450.000 de români, fără loc de muncă.
Pentru România, această scădere masivă a populației ar putea însemna o reducere a forței de muncă și o presiune tot mai mare asupra serviciilor sociale și economiei.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: