Actualitate
„Pe drumul de căruţe sau pe cel de off-road?!" Drama unei comunităţi supra-aglomerate
Iulia Ungureanu, o tânără din Florești a scris în câteva rânduri dramele cu care se confruntă floreștenii zi de zi sub forma unei „scrisori”.
Gunoaie la tot pasul, porci care se plimbă nestingheriți, hoți de lemne, canalizări care dau pe-afară, lipsa trotuarelor, a parcurilor, a mijloacelor de transport în comun, ore întregi petrecute în trafic sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă locuitorii comunei Florești zi de zi. Cu toate că mulți dintre cei care locuiesc în cea mai mare comuna din România rămân impasibili la condițiile în care trăiesc, câteva suflete militează pentru drepturile lor, pentru confortul lor, pentru dorința de a locui într-o comună civilizată. Mai ales că Florești se află la doar câțiva kilometri de Cluj-Napoca, un oraș care se dezvoltă necontenit, din toate punctele de vedere. Astfel, Iulia Ungureanu, o tânără care s-a mutat în Florești a publicat un text care, în doar câteva rânduri, reușește să cuprindă drama prin care trec zi de zi în jur de 50.000 de suflete.
„Pe drumul de căruţe sau pe cel de off-road?!
Este întrebarea cel mai des folosită, zi de zi, dimineaţă de dimineaţă, seară de seară. În inima Ardealului, la 8 km de punctul 0 al faimosului Cluj-Napoca. Ne desparte doar un mall de oraş, dar când treci graniţa către Floreşti, te simţi ca într-o localitate din lumea a treia.
Este cea mai mare comună din ţară şi una dintre cele mai bogate. Dar noi trăim drama unei comunităţi de 50.000 de suflete. O comunitate care oboseşte de la trafic, betoane peste betoane, bloc lângă casă, casă lângă bloc, bloc în bloc, fară străzi, fără trotuare, fără spaţii verzi, fără creşe şi grădiniţe suficiente, fără şcoli, fără parcuri. Suntem o comunitate predestinată să facem naveta la oraş. Doar supermarketurile si service-urile auto îşi croiesc în ritm alert locul prin comună.
Cu ce vise şi speranţe ne-am mutat aici... bucuroşi că reuşim sa ne cumparăm o căsuţă a noastră, să nu mai stăm cu părinţii sau să nu mai plătim chiriile exorbitante din oraş, bucuroşi că ne aşezăm în cuibuşorul nostru, unde să ne creştem în linişte copiii. Bucuroşi că reuşim să găsim o chirie decentă. Cu speranţe că fiind la sat, facem concesia navetei pentru un dram de spaţiu verde şi aer mai curat. Am ştiut că traficul ne va răpi mai mult timp decât dacă am locui în oraş, dar nu 1,5-2 ore pentru 8 km?! Plătim taxe şi impozite. Plătim utilităţi. Plătim rate la credite pe 30 ani.
Primim în schimb noroaie şi mult praf. Totul este gri şi murdar în jur. Primim promisiuni deşarte. Primim ironii şi aroganţa celor care ne decid destinele. Oare ce siguranţă ai când cumperi o casă? Niciuna, mâine lângă tine se va ridica un bloc. Să scoţi copilul la plimbare prin comună? Nici vorbă! Trotuarele lipsesc sau sunt late de 40 cm. Parc? Fii serios, trăieşti la sat. O bibliotecă? Pentru ce, mai ai timp să citeşti seara la ora 20 când ajungi acasă? Vrei să ieşi in weekend să te destinzi în natură? Sigur, ideal să iei saci menajeri şi mănuşi sau lopeţi. Altfel va trebui să înoţi prin munţii de gunoaie. Uită-te în jur lângă blocul tău. Trebuia sa fie minim 150-200 mp spaţii verzi la fiecare 600 mp teren ce aparţin de bloc. Ai aşa ceva? Nu ai, căci autorităţilor nu le pasă de tine. Ai văzut cum se inundă străzile? Sunt pline de rahat. Acolo se joacă copilul tău. Îţi place să aştepţi autobuzul 30-40 minute, că e ploaie, că e frig, că e soare?!
Şi acum, dragă părinte, uită-te în ochii copilului tău când îl trezeşti în fiecare dimineaţă la ora 6, ca să ajungă la timp la şcoală. Îi vezi cearcănele? Îi vezi oboseala? În curând ora 6 va fi ora 5. Râsul zglobiu al copilului tău va dispărea, oboseala şi epuizarea îi vor distruge copilăria...
Şi acum, dragă soţ, uită-te la soţia ta. Mai ţii minte cum era în tinereţe? Bucuroşi, ieşiri în parc, ieşiri în club, la o terasă, la o cafea, la un restaurant, la prieteni în vizită. Mai ai timp acum? Mai ai energie dupa atâtea ore în trafic şi o treime de zi la muncă?
Oare pe ce cărări să te strecori ca să ajungi la timp la lucru sau şcoală? Pe drumul de căruţe, faimosul drum agricol lat de 4 m, denumit pompos centură?! Sau pe macadamul noroios offroad, cu care se laudă primarul ca va fi fost gata în toamna anului 2016?!
Şi acum uită-te din nou în ochii copilului tău, merită copilul tău toate astea?! Dar tu?! Ce alegi? O tinereţe alergată pe drumul de căruţe şi drumul de offroad? Sau calea către civilizaţie?!”, a scris Iulia Ungureanu într-o postare pe rețelele de socializare.
