Actualitate

Târgul de la Negreni, un univers într-o lume GALERIE FOTO

Săptămâna trecută a avut loc tradiționalul Târg de la Negreni, care are loc în fiecare lună octombrie de sute de ani încoace. Comercianți din toate colțurile țării și cumpărători veniți din cele mai îndepărtate orașe, s-au întâlnit în satul Negreni, județul Cluj.

Târgul de la „Fechetău”, cum este cunosc din oamenii din zonă, adună mii de curioși în fiecare an, în cea de-a două sâmbătă din octombrie, de câteva sute de ani încoace.

O tradiție veche de secole

Din spusele cunoscătorilor, primele ediții au fost organizate în urmă cu 400 de ani, iar prima atestare documentară este de acum două secole.

Astfel, în cea de-a două săptămână a lunii octombrie, foarte mulți clujeni, dar și cumpărători din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, merg la Târgul de la Negreni pentru a cumpăra ceva anume sau pur și simplu pentru a surprinde atmosfera care îmbină diferite tipuri de oameni, dar și diferite niveluri de cultură, fiindcă acolo se găsesc de la chinezării, până la obiecte de artă valoroase.

Intrarea în târg

Pe măsură ce te apropii de locația unde sute de tarabe sunt așternute timp de o săptămână, pe de-o parte și de cealaltă a drumului, sute de mașini stau parcate, ca semn de avertisment că odată de pășești în incita târgului, te vei lovi de o mare de oameni. Curțile localnicilor, toate sunt deschise, pentru ca cei care vin să aibă unde să își lase autoturismul. În final, lași mașina într-o curte, iar proprietarul așteaptă o „atenție”. Așa știi că va fi în siguranță.

Îndată ce intri în incinta târgului, tarabele se aștern una lângă alta. Negustorii te îndeamnă. Doar la ei vei găsi cele mai bune produse. Și găsești și ce vrei și ce nu vrei. Trebuie doar să te decizi. Banii nici măcar nu sunt o problemă. Comercianții lasă atât de mult din preț, încât ai impresia că totul e un chilipir. Obiecte ornamentale, miere de albină, produse din lavandă, ceapă, brânză, obiecte din fontă, lucruri noi, lucruri vechi, toate se aștern la picioarele tale și ești convins că ai avea nevoie de zile întregi pentru a te decide.

Pe măsură ce înaintezi, ajungi în zona cu mâncare. Și aici, zeci de comercianți se întrec în cele mai bune prețuri și cele mai tradiționale produse. Sarmale, cartofi prăjiți, cârnați, gulyaș și multe altele. Desigur, micii cu mult muștar sunt cei mai căutați.

Comercianți mai noi, comercianți mai vechi

Îndată ce treci de mâncare, trebuie să alegi doar drumul pe care vrei să mergi. Oricum, pe oriunde ai lua-o, în toate direcțiile vezi haine la prețuri care mai de care mai ofertante.

Marin vinde încălțăminte de mâna a doua. Produsele lui se întind pe 4 mese lungi cât o zi de post. Îl ajută un băiat, mai tuciuriu. Nici nu își mai amintesc de când vin la târg. „De când e târgul, suntem și noi aici”, glumește băiatul. În ultimii ani, târgul a crescut mult din toate punctele de vedere: suprafața, comercianți, produse, clienți. Concurența e mai mare și, cu toate că și cumpărătorii sunt mai mulți, nu se mai vinde ca pe vremuri, se plâng vânzătorii.

„Nu era atât de multă lume pe vremuri. Acum sunt mai mulți și comercianții și clienții. Dar nu mai vindem ca pe vremuri. Lumea zice că nu sunt bani”, spune Marin în grabă, după care se întoarce la târguială.

O tânără vrea o pereche de botine. Vânzătorul cere 65 de lei pe ele. Fetei i se pare incredibil de scump, mai ales că botinele nu sunt în cea mai bună condiție. Astfel începe ritualul târguielii. Fata nu vrea să dea mai mult de 40 de lei, Marin nu vrea să lase sub 50. Așa că ea pleacă și se îndreaptă spre alte tarabe. Vânzătorul o strigă și primește prețul oferit de ea. E vineri după-masa și mai sunt multe produse de vândut.

„Zece, zece, zece lei la probă, la alegere!”, se aude vocea unei femei corpolente. Are și haine și încălțăminte de vânzare.

Soțul ei stă lângă o tarabă plină de geci de piele. Și el se târguiește. Își enervează nevasta că lasă prea mult din preț, pentru ochi frumoși.

„Nu mai merge cum a mers. E multă lume, dar nu se fac vânzări. Nu e criză, dar nu merge. Investiția se scoate, dar sunt și prețuri mari aici. Te costă produsele, transportul, chiria pe loc”, explică bărbatul.

Administrația locală investește în tradiția târgului

Atât din motive financiare, cât și pentru o promovare turistică mai bună, din spusele comercianților, administrația locală a început să se implice cât mai mult în organizarea târgului și le oferă cele mai bune condiții comercianților.

Titi Sîrbu, așa cum îi spun prietenii, vine de 13 ani la Târgul de la Fechetău. Aduce haine, dar mai mult se axează pe lenjerie intimă. Vine de la Timișoara, dar este cunoscut în întreaga țară pentru produsele sale de calitate.

„A evoluat foarte mult în bine târgul, cu minimul de reclamă. Nu fac politică, dar de când e actualul primar, din punct de vedere al organizării, s-au rezolvat multe: trasarea locurilor, seriozitatea prin care este păstrat locul, ne oferă curent, sursă de apă, toalete, acces auto. Și din punct de vedere al siguranței este mult mai bine. Până acum trei ani îți era frică. Veneau hoți și parcă din zbor îți luau produsele de pe mese. Acum nu mai e așa. Poliția își face simțită prezența și este și o firmă de pază angajată de către primărie”, povestește Titi.

Se înserează. Din ce în ce mai mulți oameni s-au adunat în inima satului Negreni, pentru a-și cumpăra cele trebuincioase. E vineri, iar mulți dintre ei, odată ce au scăpat de la lucru, s-au urcat în mașină și au pornit spre târg. Clujenii sunt obișnuiți deja de atâția ani. Însă sunt și persoane venite de la sute de kilometri depărtare.

Un grup de tineri discută, se înțeleg în ce direcție să meargă prima dată. Vor să apuce să vadă ce e prin târg, înainte să se înnopteze.

„Am venit special pentru târg din Constanța. Sunt și la noi organizate chestii asemănătoare, dar Târgul de la Negreni e renumit și am vrut să vedem de ce”, spune o tânără, după care aleargă să îi ajungă din urmă pe ceilalți.

Mulți vizitatori vin pentru atmosferă, pentru târguială, pentru mici și bere, pentru discuții și, de cele mai multe ori, pleacă de la târg cu plasele pline.