Actualitate

Premieră românească în Himalaya. Trei români au reușit să urce vârful Pumori pe o nouă rută

În alpinism, premieră înseamnă un traseu, într-un perete sau care conduce pe un vârf, pe care nu a mai fost nicio persoană înainte și reprezintă adevărata esență a acestui sport. Din punct de vedere al valorii sportive o premieră este considerabil mai valoroasă decât o repetare.

Echipa formată din Romeo Popa, Teofil Vlad, Zsolt Torok au reușit să cucerrească în oar nouă zile Muntele Pumori, unul din cele mai emblematice și dificile piscuri din regiunea Solu Khumbu, care se află în vecinatatea muntelui Everest, pozitionat chiar față în față cu acesta.

Această piramidă imensă atrage toate privirile, atât al celor care doar fac treking până în Everest Base Camp, dar și ale alpiniștilor care vin în zonă.

Dacă la mică distanță, pe Everest, anual se întâmplă o industrializare a alpinismului, dusă la extrem din punct de vedere comercial, pantele abrupte și pereții vârfului Pumori rămân tăcuți și nepopulați, dificultatea și angajamentul ridicat îi selectează pe pretendenți.

Pumori are o rată foarte scăzută de reușită, chiar și pe cea mai ușoară variantă (traseul clasic).

Ideea unei linii noi s-a formulat în mintea celor trei alpiniști: Romeo Popa, Teofil Vlad și Zsolt Torok, încă din 2015, anul cutremurului din Nepal, când au avut ocazia să studieze bine pereții și au intuit o rută nouă în Peretele Sud-Estic.

Denumită „Călătoria Micului Prinț”, călătoria începe la 5660m, de la baza ghețarului abrupt, aceasta rută fiind considerată extrem de dificilă.

Strategia abordată de cei trei alpiniști români a fost stil alpin, cu o singură intrare, fără ajutor sherpa, fără oxigen și fără ajutor din exterior.

Echipa formată din Romeo Popa, Teofil Vlad și Zsolt Torok, a convenit să instaleze la cota 5660m, la baza ghețarului, un cort care să servească ca punct de plecare direct în traseu, acesta constituind tabara de bază avansată.

Aici echipa a adunat echipamentul, mâncarea, buteliile cu gaz și tot ce a fost necesar pentru a avea resurse pentru ascensiune.

Din acest punct, în funcție de teren, cei trei au stabilit locuri de bivuac, în număr de trei, în perete, ca în ziua a patra să poată ieși definitiv din perete și să stabilească ultima tabară chiar în creastă care duce spre vârf.

Acolo, în tabara patru, cei trei români au fost nevoiți să aștepte o zi pentru ca vânturile puternice să își scadă intensitatea și astfel să poată atinge vârful muntelui pe o vreme mai acceptabilă.

Rafalele de peste 100km/h și o temperatură de 27 grade Celsius au fost cele care i-au însoțit în ultima zi, atunci când au reușit să atingă vârful Pumori (7161m).

La revenirea în bază Romeo Popa, Teofil Vlad și Zsolt Torok au intrat într-o zonă de explorare a ghețarului spre partea vestică a muntelui.