Actualitate

IMAGO, de peste 20 de ani, un refugiu din lumea cotidiană pentru iubitorii de teatru

Teatrul Liber Imago funcționează de 21 de ani, timp în care sute de tineri au trecut prin sala Casei de Cultură a Studenților (CCS). Unii au venit, unii au plecat, alții sunt de aproape un deceniu tot acolo, cert este însă că trupa a supraviețuit, continuă să organizeze un festival național, să participe la festivaluri prin țară și străinătate și să aducă premii acasă.

În anul 1998, la iniţiativa a doi studenţi entuziaşti, ia fiinţă trupa IMAGO. În toamna aceluiaşi an, pe scena CCS Cluj-Napoca se joacă primul lor spectacol: Aşteptându-l pe Arlecchino, un teatru-colaj după texte din commedia dell’arte, Slawomir Mrozek şi Samuel Bekett.

21 de ani mai târziu, Imago continuă să primească noi membri, să pună în scenă spectacole și să participle la festivaluri și concursuri.

De la medici la analiști financiari sau studenți, toți pasionați de teatru

Teatrul Imago se numește „liber”, tocmai fiindcă oricine este binevenit, indiferent de vârstă sau locul de muncă pe care îl are. Tot ceea ce se cere este seriozitate și o minimă înclinație spre teatru. De acolo, se poate lucra. Unul dintre cei mai vechi membrii ai trupei, Tudor Gliga, în viața de zi cu zi este medic rezident, iar seara își ia pălăria de regizor. Cea mai recentă piesă pe care a regizat-o este „Așteptându-l pe Godot”, după Samuel Beckett.

„În mintea mea cele două elemente se îmbină, fiindcă central e omul. Asta e ideea. Îl privești din punct de vedere spiritual prin artă, prin teatru și din punct de vedere fizico-emotional-mental în medicină”, a explicat Tudor.

Diana Dumitrache, analist financiar, care în acest an a regizat piesa „Lecția”, după Eugen Ionescu, este cea mai veche membră a grupului și a putut să vadă suișurile și coborâșurile trupei. A rămas fiindcă a devenit dependentă de teatru, de prieteniile care se leagă, de drumețiile pe care a avut ocazia să le facă alături de grup.

„Eu aș crede că e un microb. Cel puțin mie asta mi s-a întâmplat. Am venit o dată aici, am zis că mai vreau să vin o dată și fac asta de câțiva ani buni, mai exact de nouă ani. Trupa a avut suișuri și coborâșuri. Întotdeauna oamenii sunt în mișcare. Cred că cel mai greu a fost să ne obișnuim cu ideea asta. Nu rămâne toată lumea nouă ani cum am rămas eu, fiindcă pasiunile pot să fie întrerupte de alte priorități în viață. Am întâlnit mulți oameni frumoși, talentați, iar trupa a evoluat și cel mai important este că încă este în viață”, a povestit Diana.

Cunoașterea sinelui și ruperea de cotidian

Cei mai noi membrii a trupei, de un an de când s-au alăturat echipei, au învățat să se cunoască mai bine, să vadă care le sunt punctele slabe și să lucreze la el și au găsit un loc unde se pot detașa de problemele de zi cu zi.

 „Imago este cadrul în care poți să fii cât de liber vrei să fii. Și atunci aici am descoperit anumite laturi ale mele pe care nu pot să le expun în viața de zi cu zi”, a spus Mădălin Balint, care este psiholog.

 „Pe mine mă ajută să supraviețuiesc și să îmi iau gândul de la problemele de zi cu zi. Când ajung aici simt că altceva nu mai contează și pot să mă detașez”, a zis Maria Rădulescu, studentă la Facultatea de Chimie.

„Imago este o metodă de a evolua constant. Până acum Imago m-a ajutat sa imi identific mai multe neajunsuri si sa muncesc sa le repar”, a mărturisit Ionel Rareș Tămaș, student la Facultatea de Instalații din cadrul UTCN.

Sergiu Robert Pop este student la Facultatea de Istorie și Filozofie și este de trei ani în Imago și vede trupa ca pe o a doua casă.

„Eu văd locul acesta ca o casă pentru mulți ciudați. Desigur, ciudați în sensul bun al cuvântului. Pentru mine e ca un refugiu, vin cu drag și de multe ori, repetiția este cel mai bun lucru care mi se întâmplă într-o zi”, a spus Sergiu.

Teatru și spectacole pentru toată lumea

În urmă cu puțin timp, s-a încheiat o perioadă de preselecții pentru trupă. Zeci de tineri au participat la atelierele de concentrare, improvizație sau vorbire organizate de membrii vechi Imago. La ateliere au participat în jur de 30 de persoane. Unii doreau să se alăture echipei, alții pur și simplu voiau să participe la o activitate mai deosebite. În final, se aleg cei mai potrivit.

„Nu avem un număr fix de persoane. Noi am vrea să primim pe oricine este interesat de teatru. Din punctul nostru de vedere, oricine e invitat să participe, însă sunt câteva reguli legate de seriozitate. Avem nevoie de oameni dispuși să participe, dar ținem cont și de chimie, de cât de bine rezonăm unii cu alții sau cât de mult le place participanților stilul nostru de a face teatru. Câți oameni sunt dornici și au potențial de a face teatru, sunt bineveniți”, a explicat Tudor Gliga.

În funcție de câți actori sunt și de câte persoane sunt dornice să regizeze, se lucrează la mai multe spectacole concomitent. Cu aceste spectacole, Imago merge și reprezintă Clujul la festivaluri și concursuri de teatru pentru amatori atât din țară cât și din străinătate.

De asemenea, membrii echipei organizează de câțiva ani Zilele Imago, un maraton de spectacole de teatru puse în scenă de formații din întreaga țară. În luna noimebrie a anului trecut, festivalul a ajuns la cea de-a IV-a ediție.