Actualitate
Transformarea Clujului dintr-un oraș „mort” într-o comunitate aflată în plină ascensiune. Călin Hințea dezvăluie pașii esențiali în strategia de dezvoltare
Considerat „eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare a Clujului, Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, explică cum a fost revitalizat un municipiu întreg.
Cluj-Napoca, oraș aflat în plină ascensiune, se află de peste un deceniu mult peste media națională, la toate capitolele. Călin Hințea susține că esența dezvoltării constă în analize îndelungate, axate pe îmbunătățirea calității vieții. În procesul de planificare strategică au fost implicate circa 600 de persoane, organizate în 29 de grupuri de lucru, iar munca a durat doi ani, pe baza datelor culese timp de 11 ani.
„Ca să scrii două pagini coerente de soluții strategice, îți trebuie sute de pagini de analiză. Și aici noi avem o problemă la nivelul politicilor publice în România. În România nu ne prea place să ne bazăm pe analiză factuală. Ne place să ne bazăm politicile pe opinii relaxate și mai puțin pe analiză. Sigur, analiza e complicată: accesul la date utilizabile în România nu este simplu”, a dezvăluit Hințea principiile după care se ghidează, într-un interviu acordat revistei Curs de Guvernare.
Opinia comunității, sursa de inspirație
Decanul FSPAC admite că, deși în mod normal strategia este bazată pe opiniile consultanților care lucrează cu administrația locală, procesul de planificare s-a axat pe extragerea ideilor din comunitate.
„În mod normal, ce se face în strategie – vin câțiva consultanți, lucrează cu administrația locală, decid, fac eventual la sfârșit, pentru că e un proces obligatoriu de consultare publică, o dezbatere, atunci când strategia este deja gata. Se mai spune ceva acolo și se merge înainte. Noi am încercat să facem altceva: anume să luăm expertiza din comunitate. Clujul este un oraș care are experiență imensă în materie de domenii de specializare și atunci am spus: Ce ar fi să mergem la comunitate și să încercăm să extragem ideile din comunitate? Și am mers pe ideea celor 29 de grupuri. Spre exemplu, un grup de educație preuniversitară, care a fost coordonat de Mircea Miclea, grupurile de lucru pe zona de IT, care au fost coordonate de clusterele IT, grupul de lucru pe cinematografie, de care s-a ocupat Tudor Giurgiu – în sfârșit, oameni care sunt specializați în domeniul lor. [...] Avantajul imens fiind că, dacă întrebi oamenii din comunitate, ei sunt dispuși și vin să-ți spună sau să-ți aducă soluții la care tu să nu te fi gândit vreodată”, a precizat Călin Hințea.
Cluj-Napoca are probleme specifice unui oraș în dezvoltare
Călin Hințea admite că pericolul strategic provine din problemele de mobilitate (trafic urban, parcări), dar și din problemele legate de costul vieții (prețul chiriilor și locuințelor). Acesta susține că, pe termen mediu și lung, resursa umană tânără nu își va mai putea permite să vină la Cluj-Napoca, amintind și de o a treia problemă cu care se confruntă comunitățile aflate în dezvoltare: criminalitatea.
„Mai există un al treilea tip de pericole, un tip de petty crime, cum zic americanii, criminalitate, sigur, nu la nivelul de crime, dar cerșetorie, prostituție, consum de droguri șamd., și astea sunt posibile să apară în comunitățile care se dezvoltă foarte rapid. [...] Mai e o problemă foarte mare: pericolul ca o comunitate să o ia cu dezvoltarea înainte și administrația să se chinuie să încerce să ajungă dezvoltarea comunității, și să încerce să rămână în corelație cu această dezvoltare”, admite decanul FSPAC.
Cum se măsoară calitatea vieții?
Călin Hințea este de părere că esența strategică a Clujului este calitatea vieții. Acesta susține că, pentru a atrage oameni educați care vin cu așteptări mari, trebuie să garantezi un nivel crescut de calitate a vieții.
„Primăria trebuie să acționeze numai ca un facilitator, nu ca un lider luminat. Cei din primăriile din România au impresia deseori că ei sunt liderii luminați care dau direcția. Nu! O municipalitate inteligentă adună aceste resurse și doar facilitează. Noi am început să măsurăm în urmă cu 11 ani calitatea vieții în Cluj. Calitatea vieții se măsoară în două feluri: pe de o parte, măsori statistic – câte grădinițe, câte creșe, câte evenimente culturale, câte evenimente sportive, lucruri pe care le poți număra. Asta e o jumătate. Cealaltă jumătate este percepția – ce cred oamenii. Și trebuie să măsori percepția. Noi o facem anual printr-un sondaj pe care-l aplicăm și ne uităm comparativ de la an la an. Te uiți pe indicatori care sunt foarte clari și încerci să structurezi o politică publică din punctul ăsta de vedere. Anul acesta, unde sunt indicatori proști? Spre exemplu, parcările. E o lipsă de satisfacție destul de mare. Primăria poate să încerce să gândească niște soluții, din punctul acesta de vedere. Sunt multe variante”, admite Hințea.
Clujul a „ieșit din depresie”
Decanul FSPAC mărturisește că există trei factori strategici-cheie: universitățile, inovația, bazată pe economia structurată pe cunoaștere, respectiv participarea comunității. Acesta amintește că, acum 10 ani, Cluj-Napoca era un oraș „mort” pe timp de vară. Acum, datorită populației universităților, Clujul are un profil deschis spre un anumit tip de activități.
„Ce s-a întâmplat acum este că a început să se dezvolte (n.r. orașul): începând din mai, când începe TIFF, după aceea vine Jazz in the Park, după aia vine Untold șamd. Este genul de festivaluri care totuși se dezvoltă într-un tip de oraș cu un profil, iar profilul acela e dat în bună măsură de universitate. Cel mai groaznic lucru este un oraș mort, ce numesc eu comunități depresive. Comunități care au mers bine economic, s-au prăbușit și le este foarte greu să-și revină”, susține Hințea.
