Actualitate
Ioan-Aurel Pop: Ca să ajungă la umanitate, omul trebuie să treacă prin omenie şi naţiune
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat, duminică, la Cluj, cu ocazia lansării volumului său "Românii. Eseuri dinspre Unire", că, pentru a ajunge la umanitate şi la omenire, omul trebuie să treacă prin omenie, iar o treaptă intermediară este poporul, naţiunea.
"Suntem în ziua de Florii şi fiecare ne adunăm pe acasă să ne spunem gândurile şi să ne declarăm iubirea faţă de cei dragi şi în primul rând faţă de Dumnezeu. (...) Memoria e un atribut fundamental al inteligenţei şi, spre a nu ne pierde memoria, trebuie să învăţăm şi poezii pe de rost, cum se întâmpla odată. Dacă am învăţa mai multe poezii pe de rost, n-am uita nici istoria. Omul, ca să ajungă la umanitate şi la omenire, trebuie să treacă prin omenie şi o treaptă intermediară - că nu poate sări direct, ca om, la globalitate, despre care se vorbeşte aşa de mult astăzi - e poporul, devenit naţiune. Noi suntem în această parte de Europă români, vorbim această limbă frumoasă şi armonioasă, aşa cum polonezii o vorbesc pe a lor, cehii pe a lor, maghiarii pe a lor şi toţi ceilalţi. Prin urmare, a vorbi despre om şi despre umanitate fără să înţelegi ce înseamnă această minunată comunitate numită naţiune este a uita ceva din bogăţia vieţii. Vă îndemn pe toţi să nu uitaţi nimic din bogăţia şi frumuseţea vieţii şi vă doresc o sărbătoare de Florii binecuvântată, în pregătirea marelui praznic al Învierii Domnului", a spus Ioan-Aurel Pop, în faţa a circa 200 de participanţi la lansarea cărţii sale.
La rândul său, sociologul Vasile Dîncu a spus că autorul cărţii s-a transformat din istoric într-un militant pentru identitatea naţională.
"Am citit această carte şi mai degrabă mi-a transmis un sentiment de gravitate, de tristeţe, pentru că Ioan-Aurel Pop, istoric, este obligat să-şi părăsească meseria lui, masa lui specifică de lucru, pentru a se lupta pe un front din care s-au retras aproape toţi intelectualii români. Deci, istoricii au pierdut un mare istoric, pentru că a trebuit să se transforme într-un militant pentru identitatea noastră. (...) Nu m-am uitat la această carte ca la o carte de autor; este, cum spunea doamna Irina Petraş, o carte de identitate, dar este şi un examen critic de conştiinţă. Cred că această carte trebuie să pună punct în cultura noastră discuţiei despre unire. (...) Această carte este de o profunzime extraordinară pentru că merge undeva la ultimul fundament, pe care şi Lucian Blaga a încercat să-l atace, acela metafizic al gândirii şi limbajului. Cred că se închide, cu această carte, o epocă foarte importantă, de 150 de ani, este o sinteză extraordinară a trăirilor unui intelectual veritabil", a menţionat Vasile Dîncu.
Printre vorbitori s-a numărat şi fostul negociator şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, care a spus că fără cultură naţională nu putem să mergem spre viitor.
"Suntem în faţa unui eveniment nu doar editorial, ci în faţa unui eveniment cultural. (...) Noi, fără cultură, fără cultură naţională, nu vom putea să străbatem calea spre viitor", a afirmat Vasile Puşcaş.
Printre vorbitori s-au numărat Irina Petraş, Ioan Bolovan, Vasile Sebastian Dîncu, Vasile Puşcaş şi Dorel Vişan.
