Actualitate

De ce (nu) merg tinerii la vot?

Odată ce împlinesc 18 ani, tinerii au dreptul să voteze și tot mai mulți dintre ei vor își exercite acest drept pentru a face o schimbare. Cu toate acestea, prezența tinerilor la urne este un subiect dezbătut de multă vreme, iar procentele indică dezinteresul lor față de vot și de viitorul țării.

Deși peste tot se vorbește despre acest dezinteres al tinerilor față de politică și de alegeri, la fel ca la orice altă categorie de vârstă, opiniile și motivele sunt vaste și împărțite.

Sunt prea tineri pentru a lua decizii?

În primul rând, un mic procent, dat totuși existent, de tineri, consideră că dreptul la vot ar trebui exercitat încă de la vârsta de 16 ani. În același timp, un procent mult mai mare susține că până și vârsta de 18 ani este destul de fragedă pentru așa o decizie, iar dreptul de vot ar trebui exercitat abia la vârsta de 21 de ani.

Politologul  George Jiglău explică cum interesul pentru politică se poate dezvolta la orice vârstă cu puțin ajutor:

„Vârsta este o chestie ce ține de tradiție. Sunt țări unde dreptul la vot vine la vârsta de 16 ani. Interesul în politică poate veni de la vârste mici. Sunt mult metode de a preda educație civică, cu partea de politică inclusă. Dacă le construiești interesul în politică, dacă îi înveți cum să se informeze, dacă îi faci să înțeleagă de ce politica e relevantă, atunci poți spune că partea cu vârsta e arbitrară. E vorba de cum construim interesul pentru politică la nivel de valori, de socializare, în școală, în sistemul de educație, dar să meargă până în universități de toate felurile”, a declarat lectorul universitar.

Dezinformarea este un motiv de bază

Un al doilea motiv care explică „dezinteresul” față de politică este dezinformarea în rândul tinerilor. Deși problema dezinformării se poate discuta și în rândul adulților, ambele situații duc la aceeași problemă: lipsa educației în legătură cu clasele politice și sistemele de guvernare.

Cu toate că materia „Educație civică” este studiată în ciclul primar și gimnazial, aceasta nu informează elevii despre cultura politică. Tinerii ajung la vârsta majoratului, au dreptul la vot și nu au nici o idee despre ce ar trebui să facă cu el.

Politologul ne vorbește despre mesajul contradictoriu transmis tinerilor din timpul campaniilor electorale și din restul timpului:

„Părerea mea este că e un amestec de dezinteres, dezinformare sau alte priorități, pur și simplu. Eu cred că aici problema fundamentală este că tinerii nu sunt neapărat dezinteresați de politică, cât de vot în sine. Nu văd miza votului. E o chestiune care ține de educație. Dar nu este vorba că tinerii sunt inculți. Este vorba de educație politică. Dacă nu pricepem de ce este importantă politica în viața noastră de zi cu zi, este foarte greu să explici cuiva tânăr sau netânăr de ce, ceea ce se întâmplă odată la 4 sau la 5 ani, este extrem de important. E un mesaj contradictoriu.  Cu o lună înaintea votului, e o perioadă scurtă de timp în care suntem bombardați cu cât de important e votul, politica”, a afirmat George Jiglău.

Se apropie alegerile europarlamentare

Luna aceasta, în data de 26, au loc alegerile europarlamentare. Având în vedere toate discuțiile cu privire la lipsa tinerilor de la urnele de vot din anii trecuți, am întrebat câțiva tineri dacă merg la vot sau nu și de ce.

 „Nu am lipsit de la nici un scrutin de votare, de când am început să am acest drept. Merg la vot pentru că, în cazul meu, este o chestie legată de conștiință. Așa am fost educată. Simt că acum, în 26, este mai important ca niciodată. Nu vreau să ajungă nici un pesedist în Parlamentul European ca să ne reprezinte. De ajuns ne-au făcut de râs”, a spus Maria (30 de ani).

Cât valorează un vot?

Deși în rândul tinerilor există mulți care sunt determinați să schimbe ceva, alții au ajuns la concluzia că votul lor nu are nicio valoare.

 „Eu cred că alegerile sunt făcute doar de fațadă, la fel ca pe vremea comunistă. Vorba aceea: nu contează cine votează, contează cine numără voturile. Asta mă face să nu vreau să mă prezint. Votul meu nu ar conta”, a mărturisit Cristiana (19 ani).

 „După părerea mea, toți sunt la fel, au aceleași principii și tot ce vor e să se vadă la putere. Nu o sa merg la vot tocmai din cauza asta”, a zis Andrea (19 ani).

Determinarea și dezgustul tinerilor față de politică depășește cu mult nivelul adulților, și cu toate acestea, ei sunt învinuiți ca fiind „dezinteresați”.

 „E primul an în care voi putea vota și cu siguranță mă voi duce. Voi pune ștampila și voi spera că alegerea pe care o fac va fi cea corectă pentru ca situația actuală din România să se schimbe, măcar puțin. Pentru că nu, aproape nimic în România nu este cum ar trebui să fie, mai ales acolo sus, în guvern. De ce să-și pună amprenta și la nivelul Europei? Dacă ei pot să schimbe legile după cum vor, de ce nu aș putea să îi schimb și eu pe ei? Voi vota pentru viitorul meu, al generațiilor actuale și a celor care urmează” a explicat Madeleine (18 ani).

 „Mi-am dat seama de importanța votului abia după ce m-am mutat singură și am aflat ce înseamnă să plătești facturi, chirie și să încerci să faci economii, dar ia de unde n-ai, cu salariile de la noi. Apoi am văzut tot felul de nedreptăți, discriminări și sărăcie. Sistemul trebuie schimbat, mai ales cel educațional. El a fost bun la vremea lui, acum 50 de ani. Dar, practic, acum la școală, copiii sunt învățați să trăiască într-o lume ce nu există”, s-a plâng Cynthia (23 de ani).

 „Eu una merg să votez pentru că sunt de părere că un cetățean are atât dreptul, cât și obligația de a vota. Statul nu îți oferă nimic dacă nu depui un minim de efort. Până la urmă, o faci spre binele tău. Dacă trăiești în inconștiență și nu te duci să votezi, ești un ignorant, din punctul meu de vedere”, a zis Vicenza (23 de ani).

„Nu cred în vot”

Alții cred că fiecare persoană în parte este răspunzătoare pentru ce se întâmplă în țara lor.

„Nu merg pentru că nu cred în vot. Alegerea poate fi foarte ușor influențată prin media de către partide. Oamenii nu sunt destul de inteligenți să facă asta și nici eu nu mă consider. Un adevărat cetățean nu este cel care îi votează pe alții să facă treaba lor, ci cel care se implică direct, luptă cu opresiunea, salvează mediul, luptă cu corupția și impune prin convingere sau forță anumite reforme. Asta este, după părerea mea, o deficiență a democrației. Nu e liberă alegere, e manipulare. Poporul trebuie să fie ,prima dată, educat. În al doilea rând, să se implice direct în schimbare, nu prin reprezentanți, și de abia după aceea putem vorbi despre puterea poporului”, a concluzionat Ionuț.

Acestea sunt părerile tinerilor în legătură cu sistemul român și cu politica. Sunt  împărțite și susținute cu diferite argumente. Dezinteresul într-adevăr există, dar acesta este prezent din anumite motive.

George Jiglău încurajează toate categoriile de vârstă să meargă la vot deoarece interesele noastre de azi, nu vor mai fi interesele noastre de mâine:

„Ar fi bine să se prezinte cât mai mulți cetățeni de toate vârstele la vot, pentru că toți suntem cetățeni în mod egal. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă și cei tineri devin mai puțin tineri, încep să aibă familii, locuri de muncă, încep să îi intereseze niște chestiuni despre care  politicienii vorbesc: salariul minim, siguranța locului de muncă, pensiile. Începem să avem legătura cu sistemul de sănătate, cel educațional. De la o vârstă încolo încep să fie mai interesați în anumite teme. Cât sunt tineri viața este mai ușoară mai bună. Toți suntem cetățeni într-o egală măsură. Absolut toată lumea ar trebui să meargă la vot. Lucrurile s-ar echilibra dacă toate grupele de vârstă ar merge la vot.”

În data de 26 mai, rămâne de văzut câți tineri se vor prezenta la vot și dacă această schimbare în bine, la care speră, se va îndeplini.

Articol scris de Bianca Orga, studentă în anul II la jurnalism, în cadrul FSPAC