Actualitate

La revedere, tabără dragă! Aleşii Clujului suferă de nostalgii şi atât. “Au fost ale pionierilor”

În județul Cluj, din cele 7 tabere școlare care existau în urmă cu 20 de ani mai funcționează 2. Celelalte au căzut în paragină.

Consiliul Județean Cluj a aprobat preluarea taberei școlare din localitatea Leghia, aflată în paragină, și își propune investiții serioase în reabilitarea, în condițile în care actualul proprietar, Primăria comunei Aghireșu, nu mai are bani pentru modernizare și dezvoltare.

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, a declarat, joi, la finalul ședinței deliberativului județean că ultimele lucrări de renovare a taberei de la Leghia s-au derulat în anul 2003.

”Imobilele, clădiri și teren, ce constituie tabăra școlară de la Leghia au fost transferate comunei Aghireșu în anul 2012 din administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret. Comuna Aghireșu a solicitat acum Consiliului Județean Cluj preluarea în proprietatea județului a taberei, care este, în prezent, în paragină deoarece resursele financiare limitate ale comunei nu mai permit realizarea unor lucrări de modernizare și dezvoltare”, a spus Vakar.

Potrivit acestuia, printre avantajele revitalizării taberei școlare de la Leghia se numără asigurarea accesului elevilor şi copiilor în tabere şi încurajarea practicării sportului.

Taberele, locul unde pasc oile

Deoacamdă, Consiliul Judeţean nu ştie câţi bani va trebui să aloce pentru lucrările de reabilitare.

“Aş vrea să ştiu din punct de vedere financiar ce înseamnă acest lucru şi ce înseamnă din punct de vedere personal, câte persoane va trebui să angăjăm acolo, salarizare şi aşa mai departe”, a spus consilierul judeţean Remus Lăpuşan (PSD).

“Nu este încă o situaţie cristalizată, de număr de personal în funcţionare, deoarece acum se preia acest imobil, urmează un studiu de fezabilitate prin care se va vedea valoarea la care ajungem să îl punem la punct. În prezent, imobilul este renovat undeva la anii 2003-2004. Din păcate, în judeţul Cluj nu mai este nicio tabară şcolară. Urmează să identificăm şi celelalte tabere şi să găsim o formulă pentru a fi reabilitate. Sunt nişte construcţii pe care regimul celălalt le-a făcut, de bine de rău, dar copiii, mulţi dintre noi, am beneficiat de clipe frumoase acolo. Le-am lăsat, din păcate, 29 de ani în paragină, vrem să le viabilizăm pentru copiii pentru a putea fi folosite. Trebuie să vedem şi Blăjoaia unde a ajuns, la cine a ajuns, este o zonă deosebită unde, deocamdată, pasc oile”, a declarat vicepreşedintele Vakar Istvan.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, care este şi consilier judeţean (PSD) spune că în judeţ mai există două tabere din “cele 7 câte au fost la început”.

Eu sunt de acord cu proiectul, trebuie avută foarte multă grijă cum se reabilitează pentru că cererile nu sunt foarte mari, iar pretenţii sunt destul de mari. Trebuie făcute cu multă grijă pentru a fi şi funcţionale. Condiţiile de la Leghia nu sunt cele mai bune, trebuie investiţii la modul serios. Blăjoaia a fost transferată la Ministerul Apărării Naţionale. Cele două tabere care mai funcţionează în judeţ, Băişoara şi Caps pe Valea Iernii, sunt în administrarea Palatului Copiilor. Ele aparţin de Ministerul Educaţiei şi sunt funcţionale. Merg în condiţii bune, s-au investit bani, e adevărat, nu seamănă deloc cu ceea ce a fost în urmă cu 30 de ani. Sunt costuri destul de mari şi trebuie reparaţii capitale. Toate cele 7 au fost pe vremuri, ale pionierilor, dar s-au distrus. Mai erau tabere la Ciucea, Negreni, Iara”, a spus Cuibus.

Tabăra de la Leghia, cea mai căutată

Tabăra de la Leghia, din comuna clujeană Aghireşu, avea 170 de locuri de cazare, cantină, terenuri de sport şi piscină. În prezent, tabără este închisă, dar pe vremuri era una dintre cele mai căutate din judeţ. În 2014, autorităţile locale din Aghireşu sperau să redeschisă tabăra în 2019. Acest lucru nu s-a întâmplat.

"Refăcută, clădirea în sine înseamnă instalaţia electrică, instalaţia sanitară, camerele, împrejmuire, apă, deci tot. Sunt de investit foarte mulţi bani, pe care nu îi avem, din păcate", spunea în 2014, Gheorghe Both, viceprimarul localităţii. La acea vreme, autorităţile locale din comună vorbeau de accesarea unor fonduri europene pentru reabilitarea taberei, sperând într-o redeschidere a taberei în acest an.