Actualitate
A început celebrul Târg de la Negreni, paradisul colecționarilor de vechituri
Săptămâna aceasta, între 7 și 13 octombrie, are loc tradiționalul Târg de la Negreni, care se organizează în fiecare lună octombrie de sute de ani încoace. Comercianți din toate colțurile țării și cumpărători veniți din cele mai îndepărtate orașe, s-au întâlnit în satul Negreni, județul Cluj.
Târgul de la „Fechetău”, cum este cunosc din oamenii din zonă, adună mii de curioși în fiecare an, în cea de-a două sâmbătă din octombrie, de câteva sute de ani încoace.
La târgul de la Negreni poţi să găseşti cam orice. De la milioane de papuci şi haine second-hand, la haine noi de origine chinezească sau turcească, la căldări, schiuri, plante medicinale, mobilă veche şi mici cu bere.
Împrăştiat pe o suprafaţă de câteva hectare şi despărţit de un râu, târgul de la Negreni e un uriaş magazin de vechituri în aer liber, structurat pe secţiuni.
O TRADIȚIE VECHE DE SECOLE
Din spusele cunoscătorilor, primele ediții au fost organizate în urmă cu 400 de ani, iar prima atestare documentară este de acum două secole.
Târgul de toamnă de la Negreni a fost aprobat oficial abia în anul 1815, deși el funcționa cu mult timp înainte, având o tradiție în Evul Mediu. La începuturi, Târgul de la Negreni era locul unde oamenii de la munte coborau de pe văile Apusenilor să-și cumpere căciuli groase de blană și cojoace pentru iarnă, mărgele de cusut pe portul popular sau butoaie ori alte cine știe ce alte obiecte de care aveau nevoie pe lângă casă.
Astfel, în cea de-a două săptămână a lunii octombrie, foarte mulți clujeni, dar și cumpărători din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, merg la Târgul de la Negreni pentru a cumpăra ceva anume sau pur și simplu pentru a surprinde atmosfera care îmbină diferite tipuri de oameni, dar și diferite niveluri de cultură, fiindcă acolo se găsesc de la chinezării, până la obiecte de artă valoroase.
De toate pentru toți
Pe măsură ce te apropii de locația unde sute de tarabe sunt așternute timp de o săptămână, pe de-o parte și de cealaltă a drumului, sute de mașini stau parcate, ca semn de avertisment că odată de pășești în incita târgului, te vei lovi de o mare de oameni. Curțile localnicilor, toate sunt deschise, pentru ca cei care vin să aibă unde să își lase autoturismul. În final, lași mașina într-o curte, iar proprietarul așteaptă o „atenție”. Așa știi că va fi în siguranță.
Îndată ce intri în incinta târgului, tarabele se aștern una lângă alta. Negustorii te îndeamnă. Doar la ei vei găsi cele mai bune produse. Și găsești și ce vrei și ce nu vrei. Trebuie doar să te decizi. Banii nici măcar nu sunt o problemă. Comercianții lasă atât de mult din preț, încât ai impresia că totul e un chilipir. Obiecte ornamentale, miere de albină, produse din lavandă, ceapă, brânză, obiecte din fontă, lucruri noi, lucruri vechi, toate se aștern la picioarele tale și ești convins că ai avea nevoie de zile întregi pentru a te decide. Încălţările care umplu mesele din corturile improvizate din nailon şi câţiva pari de lemn sunt lustruite cu mare grijă de vânzătorii tuciurii care ţin de preţurile cuprinse între 30 şi 50 de lei. La fel e şi în cazul hainelor. Cele stivuite pe mese, indiferent de calitate, costă de la 20 la 50 de lei, în funcţie de obiectul ales, dar şi de imaginea pe care o inspiră posibilul client.
Pe măsură ce înaintezi, ajungi în zona cu mâncare. Și aici, zeci de comercianți se întrec în cele mai bune prețuri și cele mai tradiționale produse. Sarmale, cartofi prăjiți, cârnați, gulyaș și multe altele. Desigur, micii cu mult muștar sunt cei mai căutați.
