Actualitate

Tișe a „îngropat” 12 mil. € sub un strat de pământ. Dedesubturile afacerii Pata Rât: contracte la valori duble, suplimentări de bani la limita legii. Cu o întârziere de 8 ani, groapa de gunoi S-A ÎNCHIS!

După 8 ani de zile şi milioane de euro aruncate pe contracte suspecte, Consiliul Judeţean a anunţat închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât. Cu victimizări marca Alin Tişe şi osanale din partea constructorului la adresa conducerii Consiliului Judeţean, totul e bine când se termină cu bine. Groapa de gunoi de la Pata Rât a fost închisă de ochii presei, forul judeţean nefăcând încă recepţia finală a lucrărilor!

• 2011 – Consiliul Judeţean anunţa pentru prima dată că începe lucrările la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) şi se vorbea despre închiderea rampelor de gunoi neconforme din judeţ. Atunci, preşedintele instituţiei era Alin Tişe.

• 2014 – Consiliul Judeţean anunţa că închiderea şi ecologizarea celor şase depozite de deşeuri neconforme din judeţul Cluj, respectiv Pata Rât, Dej, Gherla, Huedin, Turda, Câmpia Turzii, era estimată a se finaliza în decembrie 2015. La acea vreme, Horea Uioreanu, preşedintele de atunci a Consiliului Judeţean, era arestat preventiv pentru fapte de corupţie.

• 2015 – Consiliul Judeţean, sub conducerea lui Mihai Seplecan anunţă, din nou, închiderea Pata Rât,

• 2015 – SC Nordconforest SA pune mâna pe un contract în valoare de 27,2 milioane lei fără TVA pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât

• Mai 2016 – Nord Conforest primește de la Consiliul Județean, direct, fără licitație, 3,5 milioane lei (800.000 de euro) pentru stingerea incendiilor izbucnite la rampa de gunoi

• Iulie-August 2016 – Când la conducerea instituției a revenit Alin Tișe, au început să curgă milioane de euro în conturile firmei Nord Conforest. În noul mandat, Alin Tişe anunță lunar că închide Pata Rât.

• Decembrie 2016 – Nord Conforest primește, din nou, de la Consiliul Județean, 1,3 milioane de euro reprezentând cheltuieli neeligibile suplimentare necesare închiderii şi ecologizării deşeurilor depozitate la Pata Rât

• Ianuarie 2017 – Alin Tișe emite autorizaţiile în vederea executării lucrărilor de închidere a gropii de gunoi de la Pata Rât contra sumei de 23,3 milioane lei (5 milioane de euro). Contractul iniţial din 2015 a crescut la 29,8 milioane de lei, incluzând aici și închiderea depozitelor Gherla, Turda şi Huedin

• Martie 2017 – Tișe anunță că valoarea totală a lucrărilor de închidere a celor patru gropi (Pata Rât, Turda, Gherla, Huedin) a ajuns la 33,2 milioane lei

• Iulie 2018 – A treia suplimentare a contractului pentru Nord Conforest din partea Consiliului Județean: 21,6 milioane lei (4,7 milioane euro) reprezentând cheltuieli suplimentare aferente finalizării închiderii depozitului Pata Rât

• Decembrie 2019 – Consiliul Judeţean anunţă închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât la o valoare dublă a contractului faţă de 2015: 53.608.036 lei fără TVA (11,5 milioane de euro fără TVA)

Consiliul Județean Cluj a „închis” groapa de gunoi de la Pata Rât, după 8 ani de laude. Această „operațiune” a ajuns să coste județul 12 milioane de euro.

Bani pentru stingerea incendiilor și pentru gunoi fără acte

Imediat după câștigarea licitației, Nord Conforest reclamă constant în perioada 2016-2017 că au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri față de momentul licitației și a refuzat să intre în teren pentru a începe lucrările de închidere a rampei. Cu toate că forul județean a spus negru pe alb că cine câştiga licitaţia, trebuia să-şi asume cantităţile suplimentare de deşeuri și că nu se permite suplimentarea contractului, în martie 2017, conducerea Consiliului Județean a cedat și a suplimentat, zicem noi, în afara legii, cu 3,5 milioane lei. Un comunicat al CJ Cluj din ianuarie 2017 spunea că lucrările de închidere a celor patru depozite este de 29,8 milioane lei, pentru ca în martie 2017 valoarea să crească la 33,2 milioane lei.

Mai mult, înainte de alegerile locale din iunie 2016, consilierii județeni au cedat suspect de ușor și au alocat, direct, fără licitație, 800.000 de euro către Nord Conforest pentru presupuse cheltuieli cu stingerea incendiilor de la groapa de gunoi.

„Este a doua cea mai mare rampă de gunoi a României, după cea de la Bucureşti, care s-a întins pe peste 22 de hectare cu o cantitate de gunoi de 2,9 milioane metri cubi, deşi iniţial s-a pornit de la 1,9 milioane metri cubi de gunoi. Noi suntem în termenul de închidere. După refazarea pe care Consiliul Judeţean a obţinut-o, termenul era martie 2020. Nu avem întârziere nici în ceea ce priveşte închiderea rampei de la Pata Rât, nici pentru construirea Centrului de Deşeuri. Este o întârziere faţă de termenul iniţial stabilit”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe.

Cum să dai milioane de euro pe un strat de pământ

Ce presupune închiderea Pata Rât? Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Judeţean, întreaga operaţiune consta în acoperirea rampei cu un strat de pământ „peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe aflate între şanţul perimetral şi gardul amplasamentului”.

Suntem în decembrie 2016, iar Nord Conforest obține 1,3 milioane de euro de la Consiliul Județean reprezentând „cheltuieli neeligibile suplimentare necesare închiderii şi ecologizării deşeurilor depozitate la Pata Rât”.

Potrivit Consiliului Judeţean, pe parcursul derulării contractului de lucrări, Nord Conforest a depus un număr de 11 revendicări prin care a solicitat extinderea duratei de execuție a contractului și suplimentarea valorii acestuia, datorită cantității de deșeuri depozitată suplimentar pe amplasament și în afara acestuia.

Când nu ard, gunoaiele o iau la vale

În 2017, la Pata Rât au loc ample alunecări de teren, acumulare de levigat, poluare, iar Consiliul Județean este obligat să ia o serie de măsuri pentru a opri dezastrul ecologic, printre acestea numărându-se achiziționarea unei stații de levigat sau lucrări de stabilizare printr-un zid de sprijin.

Un moment prielnic pentru ca, în iulie 2018, Nord Conforest să mai primească 21,6 milioane lei (5 milioane de euro) sub același pretext: cheltuieli suplimentare aferente finalizării închiderii depozitului Pata Rât.

Tişe: „Cu toată dragostea mea pentru clujeni…”

„Proiectul a costat în jur de 43 de milioane de lei, 16 milioane lei au fost lucrări suplimentare, 8 milioane de lei au fost alte lucrări suplimentare. La acestea se mai adaugă cheltuielile pe care le-am făcut cu staţia de osmoză şi cu transportul nămolului, care ridică costurile acestui proiect la 53 de milioane de lei. Cu excepţia cheltuielilor neeligibile, sunt bani europeni, restul ai bugetului public (...) Cu toată dragostea mea faţă de clujeni nu am putut termina închiderea rampei de gunoi şi construirea Centrului de Deşeuri într-o noapte. După acest mandat, o să mă fac specialist în închideri şi deschideri de centre de deşeuri”, a mai spus Tişe, miercuri la o conferinţă de presă.

După suplimentări de bani, curg laudele

Alin Tişe, către inginerul-constructor Mădălin Cucinschi, reprezentant Nord Conforest: „Vă felicit şi sunt convins că vor apela şi alţii la dumneavoastră în ţară, sunteţi oameni serioşi şi firmă serioasă”

Mădălin Cucinschi, către Alin Tişe: „Felicit clujenii că au o conducere excepţională care a făcut faţă unei provocări extraordinare”

„Din punct de vedere al complexităţii şi al dificultăţii de a-l implementa, de departe, din istoria acestui Consiliu Judeţean, este cel mai mare proiect şi probabil greu va mai fi un proiect atât de dificil din cauza situaţiilor neprevăzute care au apărut. Mai ales în şedinţele nervoase în care eram la birou şi ne certam, am găsit de fiecare dată dorinţa dumneavoastră de proiecte, de ce spune contractul şi de bani, dorinţa de a termina această închidere. Vă felicit şi sunt convins că vor apela şi alţii la dumneavoastră în ţară, sunteţi oameni serioşi şi firmă serioasă (...) Au apărut multiple probleme de la o zi la alta. A fost un proiect pe care l-am gestionat fără să avem o experienţă în acest sens. Era o altfel de construcţie. De astăzi, Pata Rât e istorie din punct de vedere al poluării. Când Centrul de Deşeuri va fi funcţional, împreună cu Primăria, se va închide şi rampa temporară în regim de urgenţă. Clujul va intra în normalitate. Sper să ne vedem în cel mai scurt timp şi la Centrul de Deşeuri pentru a putea da în funcţiune şi prima celulă de acolo pentru că lucrările sunt aproape de final”, a mai spus preşedintele forului judeţean.

„Felicit clujenii că au o conducere excepţională care a făcut faţă unei provocări extraordinare. Nu am niciun interes, dar a fost o bătălie continuă. Noi am început în martie 2017, după alunecările de teren am fost şi noi depăşiţi de situaţie la anumite momente. După atâta timp am rezolvat cea mai mare problemă. A fost o lucrare complexă. Lucrurile s-au terminat cu bine”, a declarat, la rândul său, Mădălin Cucinschi, reprezentant Nord Conforest

Potrivit Consiliului Judeţean, recepţia finală a lucrărilor la groapa de gunoi de la Pata Rât va avea loc în luna ianuarie.

Cine e în spatele Nord Conforest

Nord Conforest SA este o societate cu sediul în Gilău controlată de Dorin și Emil Așchilean. Societatea are drept obiect al activității „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor”. Dorin Așchilean este acționar și la ACI Cluj, împreună cu fratele său Ioan Așchilean și fondatorul Băncii Transilvania Horia Ciorcilă și oamenii de afaceri Gicu Gânscă și Dorel Goia.

Nord Conforest a mai construit noua bază sportivă din Gheorgheni, contractul ridicându-se la 4,6 milioane de euro, firma a mai câştigat contractul pentru modernizarea şi extidnerea Parcului Industrial Tetarom I la o valoare de 9,3 milioane de euro sau pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, unde Consiliul Judeţean a pierdut finanţarea europeană.