Actualitate

Regrete privind acordarea titlului de Capitala Culturală Europeană? Tensiunile de la Timișoara readuc Clujul în prim-plan

Președintele juriului care a desemnat căștigătorul titlului de Capitala Culturală Europeană în 2016 se întreabă dacă nu a luat decizia greșită neacordând premiul orașului Cluj-Napoca.

Steve Green, președintele juriului care a decis în 2016 că Timișoara este orașul care merită să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană, și nu Cluj-Napoca, a lansat un mesaj în care își exprimă regretul față de decizia luată în urmă cu 5 ani.

„Am fost președintele juriului care a desemnat Timișoara ca și Capitala Culturală Europeană. Votul meu a fost decisiv în acordare titlului. Am fost îngrozit de slaba guvernare și de nivelul orașului câștigător. Asta mă face să mă întreb dacă am luat decizia greșită și dacă nu ar fi trebuit să acord titlul celuilalt oraș, Cluj-Napoca”, a scris Steve Green, pe rețelele de socializare.

Tensiuni la nivelul administrației timișorene

Declarația lui vine în contextul în care la nivel de conducere a Timișoarei există unele neînțelegeri între directorul executiv al Asociației Timișoara 2021, Simona Neumann, și primarul Dominic Fritz.

Simona Neumann a publicat recent o scrisoare deschisă în care se plânge de comunicarea deficitară cu administrația timișoreană. Conform acesteia, ar fi făcut o înțelegere cu Dominic Fritz pentru o demisie amiabilă din funcția pe care o ocupă în cadrul Asociației Timișoara 2021, însă primarul nu și-ar fi respectat înțelegerea, alegând să lanseze public critici la adresa ei.

„ (...) Îi scriam domnului primar Fritz că deși am avut o discuție de principiu cu domnia sa, în care solicita retragerea mea (cu acordul părților, pe cale amiabilă, sic!) pentru motivul că aș bloca bunul mers al proiectului, am convenit să nu ne atacăm public, să nu fie blamat proiectul, să nu-i periclităm imaginea reală, conținutul și, mai ales, imaginea Timișoarei și a României. Toate acestea pentru că Proiectul Timișoara 2023-Capitală Europeană a Culturii este unul de interes național și european. Această înțelegere verbală NU a fost respectată. Am fost mereu atacată, iar în ultima vreme despre Timișoara Capitală Culturală s-au spus multe neadevăruri, cum că nu s-ar fi făcut nimic în toți anii de după caștigarea titlului, s-au folosit expresii incalificabile precum că proiectul ar fi fost găsit «în comă» sau în «moarte clinică» și trebuia «restartat»”, spune Simona Neumann, în cadrul scrisorii deschise.

Cum e privită situația de la Timișoara, la Cluj?

Față de tensiunile de la Timișoara și-a exprimat opinia și Florin Moroșanu din cadrul Serviciului Public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale Cluj Napoca și director al Asociației „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”.

„Când o criză mică, când o criză mare, când o criză acută. Un șir lung de crize de prin 2017 începând. Acum e faza pe demisii. Și, pentru prima dată, un mesaj care conține o undă de regret (cel puțin) din partea președintelui juriului care a decis atunci că Timișoara merita să câștige”, a precizat Florin Moroșanu, pe rețelele de socializare.

El a declarat pentru monitorulcj.ro că și în aceste condiții, administrația timișoreană ar trebui încurajată și totodată, le-a transmis celor de la Timișoara că le dorește „forța necesară să reintre în grafic până în 2023”.

Timișoara, o oglindire a societăţii româneşti?

Și Andi Daiszler, antreprenor clujean și organizator al festivalului Lights On și-a exprimat opinia cu privire la situația tensionată de la Timișoara, precizând că aceasta ar putea fi privită ca o proiecție a societății noastre românești.

„La 5 ani de la decizia juriului de la capătul primului concurs real de dosare între orașele din România (pentru că Sibiul n-a trecut prin acest proces pentru 2007), obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană de către Timișoara n-a făcut decât să adâncească niște falii, să creeze rupturi și disocieri, acuze și frustrări între părți (chiar și de această dată).

Ce se întâmplă la Timișoara e de multă vreme un soi de oglindă a societății noastre, din ce în ce mai fracturată, incapabilă să se asculte, să admită, să meargă mai departe. N-am nici un fel de așteptare de la #Timi2023, deși timpul nu e pierdut și n-a fost niciodată. Am însă în continuare mari așteptări de la Cluj-Napoca, poate mai mari chiar decât aveam în 2016”, a scris Andi Daiszler pe rețelele de socializare, în contextul comentariului făcut de Steve Green.

Pierderea titlului, un imbold pentru Cluj-Napoca

Totodată, el a declarat pentru monitorulcj.ro că pierderea titlului de către Cluj-Napoca ar putea reprezenta un imbold pentru ca orașul să exceleze.

„Din exterior, cultura și oamenii de cultură par că au făcut un pas în spate și au lăsat în prim plan aceleași lupte și orgolii cu care ne-am obișnuit dintotdeauna, un soi de oglindă a societății românești (nu vreau să cred că asta e cultura românească).

La polul celălalt, Cluj-Napoca reprezintă unul dintre centrele culturale de excelență ale României, chiar și în lipsa titlului de Capitală Culturală Europeană și a beneficiilor asociate. Centrul Cultural Clujean face o treabă bună încercând să implementeze proiecte din bidbook-ul moștenit, deși e incredibil de greu și nu reușește mereu, dar aici nu există presiunea de a livra până în 2023, presiune care există la Timișoara.

În acest context pare că ar trebui să fim fericiți că n-am câștigat noi, că au câștigat ei, ne-a dat un soi de imbold de a continua pe cont propriu și de a excela.

În încheiere, la cinci ani de la decizie nu sunt trist că n-am câștigat noi, sunt trist că n-au performat ei deși au câștigat. Am așteptări mici în privința programului care va fi totuși pus în aplicare (ar fi culmea să nu fie) la Timișoara, în timp ce am așteptări tot mai mari de la proiectele Clujului”, a spus Andi Daiszler.

În 2016, Cluj-Napoca pierdea în fața Timișoarei

Cluj-Napoca, alături de Timișoara, Baia Mare și București au fost orașele care în 2015 erau desemnate pentru a rămâne în cursa finală pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. În septembrie 2016, Timișoara era desemnată de un juriu internaţional delegat de Uniunea Europeană ca fiind câștigătoarea titlului de „Capitală Culturală Europeană în 2021”.

Anunțul, așteptat cu nerăbdare de către clujeni, i-a adunat pe aceștia în Piaţa Unirii în data de 16 septembrie 2016, pentru a asculta în direct verdictul, care s-a dovedit însă a fi însă unul dezamăgitor pentru Cluj-Napoca.

„S-a făcut anunţul. Capitală Culturală Europeană în 2021 va fi Timişoara. Ne bucurăm pentru ei. Vom sărbători oricum, am muncit foarte mult, în special în ultimele şase luni, proiectele noastre vor merge mai departe, Clujul are în continuare foarte multe de oferit, chiar şi fără acest titlu”, anunța Cristi Hordilă, directorul de dezvoltare al TIFF.

Pandemia a schimbat planurile

Pandemia de coronavirus a încurcat însă planurile și programul Capitalelor Europene ale Culturii, iar responsabilii din cadrul Comisiei Europene au propus ca exercitarea CEaC pentru Timișoara și Elefsina (Grecia) să fie amânată pentru 2023.

Nicolae Robu, primarul Timișoarei de la acea vreme, anunța anul trecut că Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii doar în 2023, deși inițial acest lucru ar fi trebuit să se petreacă în 2021.

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Comentariul lui Steve Green

„I was the chair of the selecționer panel which recommended Timișoara as European Capital of Culture. As the report of the meeting shows the panel was divided between 2 candidates on its recommendation. It was my casting vote which gave Timișoara the title. I have been  appalled at the poor governance at Board level. This is just the latest example. It makes me wonder whether I made the wrong decision and should have chosen the other candidate, Cluj-Napoca”.