Actualitate
Cele mai interesante propuneri ale clujenilor, în cadrul Bugetării Participative din acest an
Clujenii cu inițiativă civică au profitat de ocazia de a lansa propuneri de proiecte care ar putea fi implementate de Primărie, sugerând idei precum noi linii de autobuz, eliminarea cablurilor de pe stâlpi ori montarea panourilor „de liniște”.
Etapa de depunere a proiectelor din cadrul ediției din acest an a Bugetării participative s-a încheiat duminică, 18 iulie. Fiecare cetățean a putut formula una sau mai multe propuneri de proiecte pe platforma special dedicată procesului de Bugetare participativă.
Fiecare propunere făcută de clujeni trebuie să se înadreze ca și cost, în suma de cel mult 150.000 de euro (inclusiv TVA).
Ce este bugetarea participativă?
Bugetarea participativă este un proces derulat de Primăria Cluj-Napoca, „prin care ideile şi iniţiativele comunităţii clujene se manifestă şi se transformă în realitate. Este un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local”, se arată pe site-ul Primăriei.
Astfel, procesul urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii din oraşul nostru, prin încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.
Proiectele, depuse pe domenii
În această ediție a procesului de bugetare participativă online, care are loc pentru al patrulea an în Cluj-Napoca, au fost depuse 100 de proiecte ale clujenilor, acestea încadrându-se în următoarele domenii:
- Alei, trotuare şi zone pietonale
- Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei
- Spații verzi și locuri de joacă
- Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.)
- Infrastructură educațională și culturală
- Oraşul digital.
Unele dintre cele mai interesante proiecte propuse, pe domenii:
Domeniul Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației:
Linii de autobuz directe de la Aeroport către toate cartierele mari
„În momentul de vârf, cam 3 milioane de pasageri au trecut anual prin Aeroportul Cluj. Asta înseamnă 3 milioane de curse prin oraș, din care bună parte ar trebui făcute cu mijloace de transport în comun. Mult mai multă lume ar lua autobuzul de la aeroport acasă dacă: 1) ar ajunge ușor la stația de transport public din aeroport; 2) ar avea autobuz direct către cartierul propriu; 3) acel autobuz ar circula la cadență suficient de mare pentru a nu aștepta prea mult în stație. O linie ar putea deservi Mărăști-Centru-Mănăștur-Florești; o altă linie ar putea deservi Între Lacuri-Gheorgheni-Andrei Mureșanu-Bună Ziua-Zorilor; o altă linie ar putea deservi Bulgaria-Iris-Dâmbul Rotund-Grigorescu”, arată înițiatorul proiectului. Suma propusă: 30.000 de euro.
Pistă de alergare rooftop
„Pista de alergare rooftop poate reprezenta un spațiu de agrement sau un mediu dedicat sportului și mișcării în aer liber, având totodată o priveliște impresionantă a orașului. Cel mai mare dezvoltator de clădiri de birouri din Europa a deschis prima pistă de alergare rooftop din România. Adică poți să faci mișcare la înălțime, pe o pistă care are o lungime de 280 de metri.
Din punct de vedere tehnic, stratul final al pistei este realizat din tartan certificat de către Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism pentru utilizare în toate competițiile atletice internaționale” – 150.000 de euro.
Parcări la intrările din oraș
„Traficul rutier infernal din Cluj se datorează și persoanelor care locuiesc în zonele metropolitane și lucrează în Cluj. O soluție pentru a degaja traficul din oraș și pentru a îmbunătăți calitatea aerului ar fi amenajarea unor parcări la toate intrările în orașe, care să aibă și legături cu transportul în comun.
Astfel de parcări le găsim în aproape toate marile orașe din vest sau de peste ocean. Aceste parcări sunt cu abonamente și sunt păzite, având camere de supraveghere și bariere. O primă soluție ar fi transformarea pieței Oser într-o astfel de parcare” – 150.000 de euro.
„Hotelul obiectelor pierdute”
„Deoarece eu însumi am pierdut câteva obiecte în autobuz, anul trecut, pe care nu le-am recuperat niciodată chiar dacă cine le-a găsit poate ar fi vrut să mi le returneze, dar nu a știut cum să procedeze, iar implicarea poliției în asemenea situații mi se pare excesivă și prea complicată. Consider că ar fi extrem de important pentru cetățenii orașului nostru să existe un asemenea loc, unde să știi că poți depune ce ai găsit” – 40.000 de euro.
Pasaj pietonal și ciclistic pod Garibaldi
„Intersecția semaforizată dintre străzile Splaiul Independenței și Uzinei Electrice (zona podului Giuseppe Garibaldi) ar putea fi decongestionată prin construcția unui pasaj pietonal și ciclistic suprateran. Sunt nenumărate exemple de construcții de acest tip în lumea civilizată, fie că sunt pe structură de beton sau metal. Lățimea platformei ar trebui să fie suficient de mare să permită două culoare de trecere în ambele sensuri, unul pentru pietoni, altul pentru biciclete, trotinete, etc. Un exemplu cu o deschidere similară este podul pietonal din Frankfurt care trece peste Strasse der Nationen (Strada Națiunilor)” – 150.000 de euro.
Domeniul Alei, trotuare și zone pietonale
„Încă o stradă smart”
„Se dorește extinderea modelului străzii Molnar Piuariu și în cartierul Bulgaria, pe strada Budai Antal Nagy, o stradă pe care nu s-au mai efectuat de mulți ani lucrări de modernizare. Reorganizarea spaţială - inclusiv prin eliminarea diferenţelor de nivel între spaţiul exclusiv pietonal şi spaţiul carosabil, dotări urbane (mobilier urban, iuminat eficient), trecerea în subteran a elementelor infrastructurii edilitare din zonă. Adaptarea spaţiului pentru persoanele cu dizabilităţi şi protecţia acestora (pavaje cu marcaje tactile integrate)” – 150.000 de euro.
Panouri pentru păstrarea liniștii pe timp de noapte
„Proiectul constă în amplasarea de panouri în zona centrală a municipiului pentru atenționarea turiștilor referitor la faptul că zona centrală a orașului este și una rezidențială, nu doar turistică, prin urmare că, în virtutea respectului reciproc pe care ni-l datorăm, turiștii sunt rugați să păstreze liniștea pe timpul nopții.
Centrul municipiului Cluj-Napoca este vizitat pe parcursul întregului an. Mulți dintre turiști nu realizează că zona este și una rezidențială, prin urmare nu adaptează nivelul de zgomot produs pe timpul nopții, astfel încât să nu deranjeze locuitorii. Astfel de panouri de atenționare sunt montate și în alte țări cu o tradiție turistică (a se vedea exemplul Maltei). Proiectul este necesar pentru a asigura un turism sustenabil, integrat în comunitatea locală” – 3.000 de euro.
Reamenajare și interzicerea circulației mașinilor pe strada Piezișa
„Strada Piezișa reprezintă un important reper recreațional pentru clujeni, în special pentru studenții din campusurile din apropiere (Hașdeu, Observator). E inevitabil ca în perioada week-end-urilor să nu se umple de sute de petrecăreți pe străzi, până când ajunge cineva cu o mașină dorind să treacă (pe interzis, desigur) pe strada Clinicilor. Astfel, sunt nevoiți sute de oameni să se calce pe picioare pentru a lăsa o mașină să treacă” – 20.000 de euro.
Domeniul Infrastructură educațională și culturală
Gard de protecție în jurul ansamblului monumental Matei Corvin
„Proiectul are ca și scop protejarea ansamblului monumental de deteriorare și distrugere. Statuia se află în centrul orașului Cluj-Napoca, în Piața Unirii. S-a ajuns la luarea aceastei decizii deoarece în ultima perioadă au fost mai multe incidente de vandalism în jurul monumentului istoric.
Acest gard de protecție ar fi identic cu cel din jurul Bisericii Româno-Catolică Sfântul Mihai, pentru a menține coheziunea artistica a celor două monumente istorice. Pe lângă acesta, în jurul gardului de protecție este necesară montarea panourilor informative, multilingvistice, cu scopul de a atrage atenția asupra sancțiunilor în caz de vandalism” – 4.000 de euro.
Domeniul Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public etc)
Coșuri de gunoi accesibile bicicliștilor
„În contextul dorinței de a avea un Cluj mai curat, municipalitatea ar trebui să vină în ajutorul tuturor categoriilor de oameni care circulă prin oraș. Se știe foarte bine că în această perioadă, în special curierii care livrează mâncare utilizează în special biciclete. Aceste coșuri de gunoi vin în ajutorul acestora și al mediului atunci când se află în tranzit, fără a mai fi necesară oprirea la unul dintre coșurile de gunoi amenajate pe trotuare. Pentru că unul dintre obiectivele de dezvoltare ale Clujului este amenajarea unei rețele de biciclete care să interconecteze atât cartierele orașului, cât și zona metropolitană, aceste tipuri de coșuri de gunoi accesibile bicicliștilor, trotinetiștilor și nu numai, ar trebui să fie introduse în toate viitoarele proiecte” – 100.000 de euro.
Fără cabluri pe stâlpi
„Cablurile inestetice aflate pe stâlpii din oraș trebuie îngropate și eliberat spațiul astfel încât să nu mai existe niciun cablu aerian. Acest proiect trebuie implementat pentru a face orașul mult mai atractiv. Cablurile suspendate între stâlpi sunt foarte inestetice. Proiectul vizează toata strada Aurel Vlaicu” – 100.000 de euro.
„Drive in. Clujul nostru drag, văzut de sus”
„Înainte de ieșirea din Cluj spre Feleac pe partea stângă se află un loc perfect neîngrădit, deci, probabil proprietate publică, unde se deschide o priveliște superbă deasupra Clujului atât ziua, cât mai ales seara, prin amenajarea unui loc de parcare de tip drive in, gratuit pentru primele 15 minute. Astfel, s-ar crea un loc care să promoveze imaginea Clujului pentru clujeni și nu numai, și care ar crește sentimentul identitar al clujenilor.
În acel loc, aproape întotdeauna oprește o mașină, mai mult sau mai puțin legal, pentru ca ocupanții săi să admire privelisștea. De ce să nu se ofere această posibilitate recreativă, dar și cu scop de creștere a identității de cetățean al Clujului, în mod organizat?” – 40.000 de euro
„Pet pentru bilet”
„După modelul 20 de genoflexiuni pentru un bilet de autobuz, să fie un automat sau un punct de colectare unde să duci 10-15 peturi de plastic folosite, în schimbul unui bilet de autobuz. În acest mod, s-ar încuraja colectarea și reciclarea sticlelor de plastic” – 2.550 de euro.
Calendarul procesului de Bugetare participativă din acest an:
7 iunie – 18 iulie – depunere proiecte
19 iulie – 12 septembrie – analiză proiecte
13 septembrie – 17 octombrie – prima etapa de vot
18 octombrie – 24 octombrie – validare vot I
25 octombrie – 28 noiembrie – a doua etapă de vot
29 noiembrie – 5 decembrie – validare vot II
6 decembrie – afișare rezultate finale
CITEȘTE ȘI:
