Actualitate
Există tuneluri secrete sub orașul Cluj-Napoca? Cât este mit și cât realitate
Cluj-Napoca este un oraș cu multe legende urbane, de la ozn-urile și stafiile care împânzesc Pădurea Hoia, la gemenele spânzurate pe Cetățuie.
Legenda urbană conform căreia s-ar afla sub orașul Cluj-Napoca o întreagă rețea de tuneluri secrete, au ținut pe jar multe generații. Despre aceste tuneluri care s-ar afla sub orașul Cluj-Napoca, se spune că datează din perioada medievală.
În Evul Mediu, tunelurile subterane erau folosite pentru a oferi locuitorilor unui oraș sau unei cetăți asediate o cale de scăpare. Pentru a preveni o eventuală trădare, intrările și ieșirile în astfel de tuneluri erau ținute secrete. În Cluj, după ce orașul a crescut, iar dezvoltarea artileriei a făcut inutile zidurile de cetate ridicate în jurul orașului, tunelurile și-au găsit o nouă utilitate. Unele dintre ele au fost transformate în pivnițe. Cele de sub biserici au devenit cripte. Un astfel de tunel se află sub catedrala greco-catolică Schimbarea la Față.
„Din secolul al XVIII-lea, acolo au fost îngropați binefăcătorii bisericii, într-un gest simbolic foarte puternic”, spune părintele Teodor Lazăr.
De unde porneau tunelurile?
Conform istoricilor, existau câteva tuneluri de mari dimensiuni, care ar lega centrul Clujului de biserica din Mănăștur, de cetatea de la Florești sau de fortificația austriacă de pe Cetățuie.
De asemenea, se vorbește despre un tunel care ar fi plecat de la Biserica reformată de pe strada Mihail Kogalniceanu, care avea ieșirea în zona cimitirului Hajongard, dar si despre o retea de tunele care ar lega diferite puncte din centrul orașului, utilizate de fosta Securitate. Despre punctul de plecare al unui asemenea tunel, situat în subsolul fostului hotel Continental, au circulat numeroase istorii în perioada Revoluției din 1989. Alte intrări subterane ale Clujului ar fi fost situate în clădirea claustrului franciscan de pe strada Victor Deleu, în subsolul hotelului Melody sau în pivnitele unor cladiri din Piata Unirii. Dar punctul de mijloc al tuturor acestor rețel de tunele este situat, potrivit acestor legende urbane, în biserica gotică din centrul orașului, care continuă să fie și astăzi centru simbolic al Clujului.
Legende au născut și misterioasele subsoluri ale bisericii Sfântul Mihail din centrul Clujului, care nu au fost accesibile cercetătorilor pentru o perioadă lungă de timp. Istoricii se întreabă dacă toate aceste realități sunt suficiente pentru a presupune existența unor posibile ieșiri secrete, pentru cazurile de forță majoră.
„În ceea ce privește tunelurile lungi de câțiva kilometri, care ar lega Clujul medieval de diferite puncte situate în afara acestuia, ele reprezintă o aberație tehnică, fiind, foarte probabil, unul dintre produsele sedimentate de-a lungul secolelor ale imaginarului colecitv”, spune istoricul clujean Tudor Sălăgean în cartea „Mituri și legende din tradiția multimilenară a Clujului”.
Rămâne de văzut dacă se va face o nouă cercetare pentru a infirma sau confirma existența acestei rețele subterane de tuneluri și încăperi din Evul Mediu. Până atunci, legenda acestora conferă orașului un iz de mister și permite imaginarului să creeze un altfel de Cluj!
Articol scris de Paula Copaciu
