Actualitate
Apariția ursului în Baciu NU e neașteptată. Ecolog: „Prezența lor va fi mai comună. Trebuie să abordăm ursul ca specie protejată”
Apariția ursului în Baciu nu este neașteptată, spune un ecolog clujean. Prezența urșilor va fi mai comună în jurul așezărilor umane, iar uneori chiar inevitabilă.
Apariția ursului în Baciu NU e neașteptată. Ecolog: „Prezența lor va fi mai comună. Trebuie să abordăm ursul ca specie protejată”
Ecologul clujean Tibor Hartel a vorbit despre apariția ursului în pădurea din Baciu într-o postare pe Facebook, despre care spune că nu este neașteptată.
El a explicat că prezența urșilor va fi mai comună în viitor, în jurul așezărilor umane, iar în unele situații aceasta va fi chiar inevitabilă.
De asemenea, Tibor Hartel spune că fiecare mare oraș, din zone de urs sau pe culoare ecologice, va trebui să abordeze ursul ca specie protejată.
„Pentru mine e o veste faină prezența acestui urs. Și nu este neașteptată, am vorbit despre această posibilitate și la protestul împotriva expansiunii imobiliare în Hoia-Baciu. În postările mele despre urs mai făceam «trimitere» spre amplificarea acestor situații în viitor”, a explicat specialistul.
Trebuie să abordăm ursul ca specie protejată
Conform ecologului, dacă dorim să protejăm ursul va trebui să ne gândim dacă suntem, ca societate, dispuși pentru următoarele lucruri:
- „Să realizăm că prezența urșilor în jurul așezărilor umane va fi mai comună, de fapt în unele cazuri va fi inevitabilă. Distribuția ursului la nivel regional este influențată de o serie de factori social-ecologici. Amintesc doar câțiva pentru a menține caracterul de pastilă a postării: variații în resursele locale de hrană (care la rândul lor sunt expuse variațiilor climatice, dar și influenței factorului uman), variații în densitățile populaționale locale și a modului în care omul folosește peisajul (de la garduri electrice prin expansiunea clădirilor, a șoselelor, până la modul de a face agricultura). Fiecare dintre cele enumerate singure, dar mai ales împreună, vor influența distribuția urșilor. Doar pe axa schimbărilor climatice s-a arătat că variațiile climei influențează abundența locală și distribuția hranei urșilor. În regiunile în care hrana lor naturală se împuținează urșii vor fi nevoiți să complementeze hrana naturală cu hrana pe care o găsesc în preajma oamenilor.
- Fiecare mare oraș - din zone de urs sau pe culoare ecologice - va trebui să abordeze ursul ca specie protejată, dar și ca factor de risc/hazard în PUG-uri și PUZ-uri. În acest moment, ursului îi este alocată 1 propoziție în PUG-urile din RO (multe PUG-uri din regiuni cu urși nu au menționat această specie!). Dacă ar fi să sintetizez modul în care apare ursul în PUG-uri, așa este: «Biodiversitatea în jurul orașului este ridicată, amintim specii ca arici, vulpe, broască, ciocănitoare, urs, lup și mistreț.» Cred că recunoaștem că ursul merită mai mult decât o astfel de propoziție. Știința conservării carnivorelor mari și știința transdisciplinarității sunt foarte dezvoltate deja și există deja cunoașterea teoretică, aplicativă, necesară pentru a dedica 1 capitol întreg carnivorelor și dimensiunilor socio-culturale, economice, instituționale ale acestora.
- Ursul revine în zona Clujului. Ecologic și evolutiv nu este nimic nefiresc în prezența ursului în zonele de deal sau chiar câmpie. Ceea ce este cultural nefiresc, neobișnuit - citiți pe Google despre shifting baseline syndromme - nu este în fiecare caz ecologic nefiresc.
- În cazul urșilor este necesar să se vehiculeze un concept complementar capacității de susținere ecologice (ecological carrying capacity). În egală măsură este importantă capacitatea susținerii culturale (cultural carrying capacity). Pentru asta sunt necesare o serie de activități și intervenții atât pe axa comunicării, cât și pe axa civică/participării, cât și instituțională și politică. Dar vedeți, aceste axe nu au putut fi activate pentru a opri acumularea gunoaielor și oprirea construcțiilor ilegale în detrimentul naturii (și a valorilor bioculturale). Acum mă aștept ca acestea să fie mobilizate (și) pentru carnivorele mari. Nu-i așa că sunt deplasat? Sunt, sunt.
- Reconceptualizarea carnivorelor mari vis a vis de om. Carnivorele sunt asocieate cu sălbăticia. Dar știm că atât ursul cât și lupul pot coexista cu oamenii, dacă spațiul și condițiile sunt respectate. Foarte multe articole arată deja că menținerea peisajelor cu înalte valori naturale, menținerea conectivității ecologice, va fi benefică și oamenilor. Dacă am putea asigura un viitor ok pentru carnivorele mari asta ar asigura spațiu eclogic pentru foarte multe specii protejate și funcții ecosistemice din care oamenii pot beneficia în multe căi.”
CITEȘTE ȘI:
