Actualitate
Ce vor clujenii să se întâmple cu râul Someș?
Un chestionar online despre Someș, la care au răspuns 750 de clujeni, arată că rezidenții din mai multe localități vor ca autoritățile locale din zona metropolitană să valorifice Someșul pentru potențialul natural și de loisir, nu pentru potențialul imobiliar ori economic.
Râul Someș
Pe baza preferințelor exprimate de clujenii chestionați, se poate constata că spațiile verzi și naturale cresc atractivitatea peisajului. Gunoaiele și construcțiile de tip parc industrial scad dramatic aprecierea Someșului de către populație. De aceea, noile PUG-uri pentru Cluj, zona industrială, pentru Apahida și Florești, ar trebui să valorifice culoarului Someșului pentru potențialul natural și de loisir, nu pentru activități economice, ceea ce înseamnă că expansiunea imobiliară sau industrială trebuie echilibrate cu un culoar verde cât mai larg în preajma râului.
„Cercetarea noastră arată că persoanele care vizitează Someșul au exprimat o preferință pentru peisaje mai amenajate, și pentru peisaje naturale, sălbatice de-a lungul Someșului. Ținând cont de rolul extraordinar de mare pe care o să îl aibă peisajele cu valori naturale și ecosistemice ridicate pentru societate, dar și ca refugii pentru specii rare, este foarte important și urgent ca aceste tronsoane cu elemente sălbatice să fie identificate și protejate ca arii naturale periurbane. A ajunge rapid și ușor la râu este important pentru că rezultatele arată că multe persoane parcurg distanțe considerabile de la locuință până la o zonă naturală accesibilă a Someșului. De aceea, e important ca în jurul Someșului la nivel metropolitan să fie păstrată o zonă verde cât mai lată atât în zona industrială a nordului municipiului, dar și în Apahida și Florești pentru spații verzi și un culoar verde-albastru”, spune Tibor Hartel, ecolog UBB, autor principal al studiului.
În contextul lansării licitației din luna iunie pentru proiectarea amenajării Someșului la nivel metropolitan (Gilău-Florești-Cluj-Apahida), o altă concluzie importantă e că persoanele care vizitează Someșul au nevoie de o gamă diversă de tipuri de peisaje, de la cele mai puternic modificate, cu diguri betonate, până la peisajele naturale, sălbatice.
Înființarea unor arii protejate de-a lungul Someșului între Florești și Cluj sau de renaturalizare pe brațul mort al Someșului pe segmentul Cluj-Apahida, dar și pe alte segmente identificare de ecologi, ar fi și un act de echitate față de populația din viitor și ar fi justificată și de importanța crescândă a protejării biodiversității urbane.
„Un alt aspect care merită subliniat e că vizitatorii Someșului arată o preferință semnificativ mai mare pentru amenajarea spațiilor verzi pentru activități prietenoase cu natura decât amenajările pentru distracție și agrement. Apoi, chiar dacă oamenii vin la Someș în proporție covârșitoare pe jos, norul de cuvinte arată că în viitor își doresc să viziteze și cu bicicleta, mai ales dacă sunt amenajate mai multe porțiuni pentru pedalat. Eu nu văd doar pentru loisir astfel de piste, ci efectiv ca alternativă rapidă și sănătoasă la aglomerația din traficul auto, așa cum se întâmplă deja de decenii în alte țări”, spune Adi Dohotaru, autor secundar în această microcercetare și președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil S.O.S, parte a campaniei SOS Someșul nostru.
Rezultatele chestionarului sunt prezentate și în cadrul Someș Delivery din Apahida, sâmbătă 4 iunie, de la ora 12. Autorii speră să le fie de folos și echipelor care se înscriu la licitația pentru proiectul de amenajare a Someșului între Gilău și Apahida.
CITEȘTE ȘI:
