Sting revine în concert la Bucureşti, cu live band şi orchestră simfonică, pe 6 iunie, în Piaţa Constituţiei. Evenimentul va avea loc în cadrul turneului "Symphonicity", informează organizatorul evenimentului, Emagic. Live Nation a anunţat că Sting, acompaniat de live band şi orchestră simfonică, îşi va prelungi, vara aceasta, în Europa celebrul turneu mondial "Symphonicity". După nenumărate concerte sold-out susţinute în America de Nord, Europa şi Australia, turneul "Symphonicity" îşi va completa programul cu noi show-uri în Franţa, Germania, Italia şi Europa de Est.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a arestat preventiv 15 poliţişti de frontieră de la Vama Albiţa, reţinuţi în urmă cu o zi de procurorii anticorupţie, sub acuzaţia de luare de mită.   Instanţa a emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru cei 15 poliţişti de frontieră. Aceştia pot contesta decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.   Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii au emis ordonanţe de reţinere pentru Traian Mazdrag, Gheorghe Carp - agenţi şefi de poliţie, Gelu-Gabriel Marcu - agent şef adjunct de poliţie, George Ionescu, Cătălin Popa, Cătălin-Bogdan Cherciu, Ciprian-Cristi Racoviţă, Alexandru-Lucian Luca, Maria-Ruxandra Albuşan, Marius Florin Gavriliţă, Florin Onilă, Sebastian-Marius Ciobanu - agenţi principali de poliţie, Marius Frenţescu, Ionuţ Alin Taragan şi Vlad Polojan - agenţi de poliţie. În cazul anchetei de la Vama Albiţa au mai fost reţinuţi de procurorii anticorupţie comisarul şef de poliţie Daniel Cristian Corbean, şeful Poliţiei de Frontieră (PF) Albiţa, Traian Tătaru şi Petruţ Porumboiu - agenţi şefi de poliţie, Cătălin Popa - agent şef adjunct de poliţie, Ioan Balahura, Claudiu Cătălin Alistar, Constantin Tănasă, Radu-Daniel Gîrţu, Iordan Bălţatu, Vlad Grigorescu - agenţi principali de poliţie, Andrei-Alin Nechita, Dănuţ-Mirel Cornea, Marius Andrei Pascal, Rareş-Ionuţ Forţu şi Octavian Mardare - agenţi de poliţie.   Toţi sunt acuzaţi de luare de mită în formă continuată şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, se arată într-un comunicat de luni al DNA. Cei 30 de reţinuţi au fost prezentaţi instanţei Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.   Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie, cei 15 inculpaţi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu au pretins, primit sau acceptat sume de bani ca mită, atât în nume propriu, cât şi în numele celorlalţi colegi, pentru a trece cu vederea şi a nu constata infracţiuni, contravenţii sau nereguli comise la trecerea frontierei de stat.   În cele mai multe situaţii era vorba de a permite introducerea în ţară a unor cantităţi de produse accizabile, în general ţigări, peste limita legală. De multe ori, mita era pretinsă doar pentru simpla îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, adică aplicarea ştampilei de tranzit a frontierei de stat.   "Activitatea infracţională în cadrul PTF Albiţa este o activitate infracţională repetitivă, îndelungată ca derulare în timp, organizată ierarhic, unde fiecare poliţist de frontieră îşi are rolul stabilit, îşi cunoaşte şi îşi asumă riscul şi, de asemenea, îşi primeşte recompensa în măsura contribuţiei la comiterea faptei", se mai arată în comunicatul DNA.   Procurorii mai arată că, de regulă, "tariful" era cunoscut de cei care ofereau mită, respectiv 10 lei pentru simpla aplicare a ştampilei. În cazul unor situaţii speciale, cum ar fi lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfă, ori de introducerea în ţară a unor cantităţi mai mari de produse, tariful creştea direct proporţional cu "riscul" la care se expune poliţistul de frontieră prin încălcarea atribuţiilor de serviciu. În aceste cazuri, sumele de bani pretinse şi luate cu titlul de mită ar fi fost între 10 şi 100 de euro, respectiv între 50 şi 200 de lei.   Astfel, fiecare din cei 15 poliţişti de frontieră reţinuţi lua, pe o tură de serviciu, între 100 şi 1.000 de lei, în funcţie de datele calendaristice (zile normale, zile de sărbătoare legală sau religioasă ), momentul zilei (tură de noapte sau tură de zi ) şi de "abilitatea fiecărui inculpat", au precizat procurorii anticorupţie.   Actele de corupţie nu erau comise în mod individual, ci în baza unei înţelegeri prealabile între toţi participanţii la activităţile infracţionale, existând chiar o "metodologie" stabilită între aceştia cu privire la colectarea sumelor primite cu titlu de mită sau împărţirea acestor sume, fiecare dintre cei implicaţi infracţional asumându-şi anumite sarcini. Sumele de bani erau periodic colectate de şefii de tură şi împărţite la finalul turei de serviciu, activitate cunoscută şi tolerată chiar de către şeful PTF Albiţa Daniel Corban, mai notează procurorii.   Mai mult, Daniel Corban, folosindu-se de funcţia de conducere pe care o deţinea, proteja activitatea infracţională desfăşurată de lucrătorii de poliţie în PTF Albiţa, primind în schimbul acestei protecţii diferite sume de bani cu titlu de mită, de la subalternii din fiecare tură de serviciu.   La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Poliţiei de Române şi Jandarmeriei Române. Anchetatorii au făcut, luni dimineaţă, descinderi la Vama Albiţa, în urma cărora au fost ridicaţi aproximativ 50 de poliţişti de frontieră, fie de la locuinţele lor, fie direct din vamă şi au fost aduşi la Bucureşti, pentru audieri la DNA.   Potrivit şefului Vămii Albiţa, Emil Bordeianu, descinderile de luni dimineaţă au vizat doar activitatea poliţiştilor de frontieră, fiind percheziţionate doar birourile din pavilionul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Vaslui.   Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Vamale Iaşi, Liana Barbu, declara că în urma descinderilor de luni dimineaţă nu a fost ridicat niciun vameş. La Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albiţa lucrează 114 persoane, din care 87 sunt vameşi.   Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie fac cercetări cu privire la implicarea unor vameşi şi poliţişti de frontieră în fapte de corupţie, iar de la începutul lunii februarie au fost arestaţi 59 de angajaţi ai PTF Siret (Suceava) şi alte 90 de persoane sunt încarcerate în cadrul anchetei privind punctele Naidăş (Caraş-Severin), Foeni şi Moraviţa (Timiş).   Acţiunile de la graniţe survin unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din iunie 2010 privind combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei.   Astfel, în urma modificărilor legislative, au fost plasaţi investigatori sub acoperire, aparatură tehnică de interceptare audio-video, au fost supravegheate livrări suspecte, au fost interceptate convorbiri telefonice, ceea ce a confirmat, implicit probat, faptele de corupţie în care erau implicaţi funcţionarii statului de la vămi cu acordul şefilor.

Infracţiunile de evaziune fiscală în anul 2010 au crescut cu 54% faţă de anul precedent, potrivit bilanţului prezentat marţi de ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş.   În ceea ce priveşte mediul infracţional din sfera criminalităţii organizate, în anul 2010 au fost identificate 757 de grupuri de crimă organizată, cu 11,49% mai multe decât în anul 2009.   Totodată, au fost destructurate 286 de grupuri organizate şi coordonate în scopul comiterii de infracţiuni grave, cu 16,26% mai multe faţă de anul precedent. Din aceste grupări făceau parte 2.124 de persoane, care au fost trimise în judecată, 46,23% dintre membrii acestora fiind arestaţi.   În perioada analizată au fost destructurate 66 grupări organizate (499 de persoane fiind trimise în judecată) cu preocupări infracţionale în sfera traficului de fiinţe umane şi migraţie ilegală.   Lupta împotriva criminalităţii informatice s-a soldat cu destructurarea a 59 de grupări organizate, 528 de persoane implicate în aceste activităţi de natură penală fiind trimise în judecată.   În anul 2010, din 1.503 persoane învinuite (dublu faţă de anul anterior), 376 provin din MAI, în creştere cu 10% faţă de 2009, 67 având funcţii de conducere şi 309 funcţii de execuţie.   Anul trecut au fost inculpate 703 persoane, dintre care 212 angajaţi ai MAI.   Totalul persoanelor inculpate a înregistrat o creştere de 93% şi de 21% în privinţa cadrelor MAI care au fost inculpate pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie sau conexe acestora.

Mai mulţi diplomaţi libieni acreditaţi la ONU au cerut, luni, armatei libiene să înlăture regimul lui Muammar Kadhafi, "un tiran" pe care îl acuză de genocid împotriva propriului popor, relatează AFP.   Mai mulţi membri ai echipei diplomatice libiene, conduşi de adjunctul ambasadorului libian la ONU, Ibrahim Dabbashi, îl acuză pe Kadhafi că a făcut apel la mercenari străini pentru a reprima manifestaţiile şi cer închiderea spaţiului aerian libian.   „Tiranul Muammar Kadhafi a demonstrat clar, prin fiii săi, nivelul de ignoranţă care îi caracterizează pe el şi pe copiii lui şi dispreţul faţă de Libia”, se arată într-un comunicat al diplomaţilor libieni.   Ei le cer militarilor libieni „indiferent de grad, să se organizeze şi să plece către Tripoli, pentru a tăia capul şarpelui”, şi avertizează asupra „masacrului fără precedent” din Libia, unde regimul reprimă violent manifestaţiile de stradă.   Diplomaţii libieni au cerut ţărilor din întreaga lume să nu îi acorde azil lui Kadhafi şi să urmărească toate transferurile de fonduri dinspre Libia. Dabbashi a citit declaraţia la intrarea misiunii libiene la ONU, în apropierea unui portret al lui Muammar Kadhafi.   „Anunţăm clar că misiunea libiană (la ONU) este o misiune care aparţine poporului libian şi nu regimului. Regimul Kadhafi a început deja un genocid împotriva poporului libian”, a spus el, apreciind că liderul libian ar trebui judecat de Curtea Penală Internaţională.   În timpul intervenţiei, Ibrahim Dabbashi era înconjurat de alţi şase diplomaţi libieni, printre care nu se afla însă şi ambasadorul Abdurrahman Shalgham. Dabbashi declarase luni că înlăturarea regimului de la Tripoli „nu este decât o chestiune de zile”.   „Muammar Kadhafi trebuie să plece cât mai repede", a spus el. Diplomaţii libieni au decis să se delimiteze de guvernul de la Tripoli "din cauza agresiunilor detestabile ale regimului împotriva poporului libian", a declarat diplomatul Adam Tarbah, citat de Los Angeles Times. "Ştim că această acţiune ne pune în pericol familiile de acasă, dar ele se află oricum în pericol", a adăugat el.   Seif al-Islam, fiul lui Muammar Kadhafi, a declarat duminică seară că regimul "va lupta până la ultimul glonţ" pentru a pune capăt manifestaţiilor. "A incitat la război civil (...) Este ruşinos", a afirmat Tarbah.   Sute de persoane şi-au pierdut viaţa în confruntările dintre manifestanţi şi forţele de ordine libiene, conform bilanţurilor anunţate de Human Rights Watch şi Federaţia Internaţional a Ligii Drepturilor Omului.

Două nave militare iraniene au pătruns marţi dimineaţă în Canalul Suez, îndreptându-se către Marea Mediterană, o acţiune pe care Israelul o consideră drept provocare, au declarat surse oficiale din cadrul Autorităţii Canalului, citate de AFP.   „Cele două nave au pătruns în Canalul Suez marţi, în jurul orei locale 5.45 (6.45, ora României), pentru a trece în Mediterana”, au precizat sursele citate. În general, o navă traversează Canalul în 12 - 14 ore. Un reprezentant al Consiliului suprem al armatei egiptene a declarat, luni seară, la postul de televiziune privat Dream, că autorizaţia a fost eliberată în baza Convenţiei de la Constantinopol din 1888, care reglementează intrarea navelor militare în Canalul Suez. Autorităţile egiptene au transmis mesaje contradictorii înainte de a autoriza trecerea navelor iraniene - o premieră după 1979 -, declarând iniţial că nu au primit nici o solicitare oficială şi sugerând ulterior că navele sunt blocate.   Agenţia oficială iraniană FARS a afirmat că navele, de producţie britanică, sunt Kharg, navă de aprovizionare şi sprijin, şi Alvand, o fregată de patrulare. Kharg are un echipaj format din 250 de persoane şi poate transporta până la trei elicoptere, iar Alvand este echipată cu torpile şi rachete antinavă. Israelul, care consideră Iranul drept un pericol major la adresa securităţii sale, a afirmat că trecerea celor două nave prin Canalul Suez reprezintă o provocare. Surse diplomatice iraniene au precizat că navele vor efectua o vizită de rutină în Siria.  

Organizaţia studenţească BEST Cluj-Napoca organizează cea de-a V-a ediţie a evenimentului ecologic Green Week. Aceasta se desfăşoară în acest an în perioada 21-25 februarie 2011, în cele două campusuri ale Universităţii Tehnice, din Observator şi Mărăşti. Green Week a început ieri cu un schimb second-hand, în cadrul căruia studenţii din Oservator au făcut schimb de cursuri, materiale şcolare şi cărţi. Seara, studenţii din cămine, au economisit energia planetei stingând lumina printr-un flash mob intitulat “Lights Off”.

Cel puţin 65 de persoane au murit în urma cutremurului înregistrat astăzi în Noua Zeelandă, a anunţat premierul John Key, citat de site-ul postului de televiziune TVNZ. Cel puţin 65 de persoane şi-au pierdut viaţa în cutremurul care a lovit azi al doilea oraş din Noua-Zeelandă, Christchurch, a anunţat premierul John Kery, care a atenţionat că bilanţul victimelor ar putea fi revizuit în creştere. "Bilanţul de care dispun în prezent este de 65 de morţi şi ar putea fi revizuit în creştere. Este o tragedie absolută pentru acest oraş, pentru Noua Zeelandă, pentru oamenii care ne sunt apropiaţi", a declarat şeful guvernului, potrivit Agerpres.

Pe măsură ce informatizarea procesului administrativ va fi implementată, anumite posturi vor fi restructurate, cum ar fi cele din rândul personalului care lucrează cu publicul, a declarat luni, la Cluj-Napoca, consilierul pe probleme economice al premierului, Andreea Vass, la o întâlnire organizată de fundaţiile 'Estuar' şi 'Preţuieşte viaţa', dedicată consilierii mamelor aflate în situaţii dificile. 'Va fi un proces natural care va merge în linie cu informatizarea procesului administrativ. În mod evident asta presupune o diminuare a numărului de ghişee, a numărului de funcţionari publici care intră în contact cu contribuabilul, respectiv care gestionează hârtii. Aceste lucruri trebuie să se opereze on-line, bazele de date între instituţiile publice să fie interoperabile, adică uşor accesibile între ele, astfel încât să nu mai fie nevoie de intervenţia funcţionarilor publici', a spus Andreea Vass.