Administrație
Scrisoare deschisă către primarul Emil Boc despre Pădurea Hoia-Baciu. „Trebuie să alegem între interesele dezvoltatorilor imobiliari care visează cartiere de lux sau interesele unei comunități”
Mai mulți profesori, ONG-iști și cercetători în biologie și mediu îi cer primarului Emil Boc, printr-o scrisoare deschisă, conservarea într-o arie naturală protejată a Pădurii Hoia-Baciu și a pășunilor din zonă.
Mai mult, activiștii de mediu îi cer primarului să aloce „suma promisă” de 100.000 de lei pentru un studiu privind biodiversitatea Peisajului Hoia-Baciu și a pășunilor adiacente.
„În urmă cu 6 luni în urmă ați promis alocarea unei sume de 100.000 de lei. Acest studiu îndeplinește și rolul de bază pentru planul de management cu scopul de a conserva mai bine un areal amenințat de dezvoltare imobiliară haotică și infrastructură. Mai mult, în 2021, în urmă cu un an și jumătate, la propunerea societății civile și a consilierilor locali, ați acceptat la dezbaterile privind bugetul local un sprijin financiar pentru conservarea pădurii, plămânul verde al orașului. Nici angajamentul din 2021, nici cel din 2022 nu au fost încă respectate. De aceea, cerem ca alocarea prevăzută în buget să fie onorată, iar o echipă mixtă de specialiști din universități, medii asociative, administrație locală și județeană, silvicultură și proprietari privați să colaboreze printr-un proces participativ de bună guvernanță pentru a transforma pădurea Hoia într-o arie naturală (peri)urbană de peste 1.000 de hectare. Ar fi un cadru natural unic în țară, care ar aduce multă bucurie clujenilor dar și celor ce vin din alte orașe sau de peste hotare atrași de «magia» acestei păduri”, se arată în scrisoare.
Reamintim că peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o gestionare mai bună a pădurii.
„Mii de oamenii ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Suntem în momentul în care trebuie să alegem între interesele celor câțiva proprietari care vor profit imediat, interesele dezvoltatorilor imobiliari care visează cartiere de lux pe terenurile defrișate sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni”, susține Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil SOS, unul din semnatarii scrisorii.
Semnatarii scrisorii îi transmit primarul Emil Boc câteva trăsături ale peisajului din Hoia-Baciu.
„Atât pădurea, cât și pășunea sunt extrem de diverse în structuri ecosistemice cu înalte valori naturale și culturale. Vegetația nativă este nefragmentată de drumuri asfaltate și construcții. Un astfel de peisaj poate reține peste 80% din apa căzută în urma ploilor torențiale contribuind și astfel și la ameliorarea efectelor manifestărilor climatice extreme.
Acest peisaj are o mare varietate de habitate. Elevii de școală și studenții de la facultățile de profil pot ieși să vadă în natură ceea ce li se predă în clase sau amfiteatre. Se pot organiza tururi ghidate pe teme de educație despre natură, dar și pe tematici culturale, istorice.
Avem în Hoia-Baciu multe specii de plante lemnoase (arbuști și arbori). Cele 25 de specii/subspecii identificate până acum înseamnă diversitate mare de strategii de viață și tolerare a condițiilor de mediu și la nivel sistemic înseamnă rezistență a ecosistemului în fața condițiilor vitrege de mediu. Ca fapt interesant, există cinci specii native de stejari în peisajul Hoia-Baciu, unele rezistente la variațiile climatice.
În interiorul pădurii Hoia-Baciu, există un Sit Natura 2000, Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia, ce constă dintr-o pădure panonică cu Quercus pubescens. Pe lângă stejarul pufos, în acest sit, există comunități de plante și nevertebrate zonelor stepice ale Transilvaniei.
Există în acest peisaj specii protejate, periclitate chiar la nivel european. Sunt zeci de specii de păsări, inclusiv minunății ca pupăza care cântă în cel puțin 10 locuri, prigoria sau uneori cârstelul, care ar cuibări aici dacă nu ar fi câini care patrulează toată pășunea noaptea. Peisajul Hoia-Baciu are o metapopulație densă de izvoraș cu burta galbenă - specie de amfibian strict protejată la nivelul Uniunii Europene, în multe regiuni fiind periclitată sau deja dispărută.
Există puncte fosilifere de interes științific și sunt expuse roci care erau accesibile și în alte părți ale orașului, dar care la acest moment pot fi accesate numai pe liziera pădurii Hoia, din cauza construcțiilor excesive.
Peisajul Hoia-Baciu este esențial și la nivel zonal, strategic, din punct de vedere ecologic, peisagistic, recreațional și turistic pentru plimbare, alergare, turism pedestru și biciclistic.
Pe scurt, biodiversitatea și peisajul Pădurii Hoia-Baciu și a pășunilor adiacente oferă Clujului şi zonei metropolitane un ingredient natural remarcabil pentru o viziune cât mai verde, necesară în contextul urgenței climatice și a necesității scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră. Clujul are resurse economice și culturale importante care ar putea fi folosite pentru a proteja acest peisaj și includerea lui într-o centură verde funcțională în egală măsură ecologic și socio-cultural. Distrugerea identității peisajelor cu înalte valori naturale și culturale existente o să aibă costuri de oportunitate ridicate pentru generațiile din viitorul apropiat”, se mai menționează în scrisoare.
Printre semnatarii scrisorii, în afară de Adrian Dohotaru, se numără Tibor Hartel, cadru didactic universitar Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, UBB, Radu Mititean, director executiv - Asociația turistică, sportivă, civică și ecologistă Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN) sau Marius Moga, arhitect și coordonator Someș Delivery.
CITEȘTE ȘI:
