Administrație
Pădurea Hoia, arie urbană protejată. USR vrea să oprească definitiv construcțiile din pădure
Un proiect pentru includerea pădurii Hoia în rețeaua ariilor protejate urbane va fi propus de USR PLUS în bugetul municipiului Cluj-Napoca pe 2022.
Pădurea Hoia, arie urbană protejată
Anunțat încă din 2021, proiectul USR PLUS pentru protejarea zonei Hoia a fost finalizat și urmează să fie depus în zilele următoare. Consilierii USR PLUS au cerut asigurarea de la buget a sumei necesare pentru studiile de protejare.
„Vom depune un proiect pentru încadrarea zonei Hoia în categoria ariilor urbane protejate, pentru a conserva această oază verde atât de benefică și de necesară pentru un viitor sănătos al orașului. Proiectul trebuie realizat în parteneriat cu celelalte primării care sunt vizate de această zonă, adică Baciu și Florești”, a declarat Alexandra Oană, consilier local USR-PLUS, în cadrul unei conferințe de presă, luni.
Arealul Natural Hoia va include întreaga zonă dintre Baciu, Florești și Cluj-Napoca și include extinderea rezervațiilor existente, precum Rezervația de Stejar Pufos, Cheile Baciului, cât și protejarea pajiștii cu peri seculari și a pășunilor din acest areal. „Scopul proiectului este conturarea unei zone de dezvoltare durabilă, astfel încât dezvoltarea zonei să nu cadă pradă urbanismului haotic din zona metropolitană și să creeze condițiile necesare pentru un cadru natural unic în România”, arată inițiatorii proiectului.
Proiectul are potențialul de a se extinde asupra unui areal de 1600 de hectare, devenind cel mai întins proiect de arie urbană protejată din țară. Mai mult, va fi primul proiect din țară care presupune colaborarea a trei primării.
În Cluj-Napoca, Asociația SOS Parcul Est, inițiatoarea campaniilor pentru protejarea Parcului Est, a determinat municipalitatea să inițieze un proiect de amenajare și protecție a Parcului Est din Cluj-Napoca sub forma unui parc natural urban. Conceptul de amenajare a fost ales printr-un concurs internațional de soluții, câștigător fiind desemnat Metapolis Architects, în colaborare cu Studio de Peisaj Ana Horhat și Atelier Mass. Vezi aici cum va arăta cel mai mare parc din istoria orașului.
Modele de bună practică din țară
La nivel național, Parcul Natural Văcăreşti din București este un model de administrare eficientă a unei arii naturale protejate urbane. Asociația Parcul Natural Văcărești a lansat în 2020 un proiect pentru realizarea a 15 noi arii naturale urbane pentru România, pornind de la modelul parcului din Capitală.
„Ne-am propus ca în următorii doi ani, alături de organizațiile partenere, să mobilizăm comunitățile urbane pentru a identifica, documenta, cartografia și promova 10 arii naturale în marile orașe ale țării și alte 5 în spațiul urban și peri-urban al Bucureștiului. Scopul proiectului este protejarea naturii urbane chiar prin activarea și implicarea beneficiarilor proiectului, cetățenii orașelor mari, în crearea rețelei naționale de arii naturale urbane”, arată cei de la Parcul Natural Văcărești.
De asemenea, în Brașov, administrația locală pregăteşte înfiinţarea Parcului Natural Brassovia, un proiect inițait de USR Brașov coordonat de către Mihai Orleanu (președinte al Centrului de Ecologie Montană) și care a beneficiat de suportul lui Florin Stoican (specialist în biodiversitate, cunoscut pentru contribuția la înființarea Parcului Național Buila-Vânturarița și a Parcului Natural Văcărești). În urmă cu un an, Consiliul Local Braşov a aprobat o hotărâre privind înfiinţarea Comisiei mixte pentru proiectul Parcului Natural Brassovia.
„Este un proiect foarte drag nouă, ne-am implicat în această discuție încă de la început, încă de anul trecut, când au apărut primele intervenții ilegale din acea zonă. De atunci am ținut legătura foarte strâns cu diverse asociații, ONG-uri care activează în domeniul acesta, inclusiv cu colegii din București și din Brașov, pentru că deja în România avem exemple de proiecte ce țin de ariile naturale urbane implementate – vorbim de Parcul Văcărești din București și de Parcul Brassovia care se va dezvolta în Brașov. Ne-am consultat cu ei, proiectul pe care îl depunem a fost discutat cu toți partenerii relevanți. Sperăm să găsim deschidere la Primăria Cluj-Napoca, căreia îi propunem să lanseze un parteneriat cu primăriile din Florești și Baciu, pentru că această zonă este una dintre oazele de natură din jurul Clujului pe care nu cred că ne permitem să le pierdem în fața unui urbanism haotic și a unei dezvoltări imobiliare ce nu ține cont de sustenabilitate. Clujenii au nevoie de o oază de natură aproape de oraș, accesibilă oricui. Am văzut în pandemie cât de important a fost să avem aceste zone și este foarte important să le protejăm în continuare”, a adăugat Alexandra Oană.
Includerea în rețea ar proteja pădurea de construcții
Includerea Pădurii Hoia în rețeaua națională de arii urbane protejate ar preveni construirea de noi ansambluri imobiliare pe perimetrul vizat, o problemă semnalată de activiștii de mediu din Cluj în 2021. Un complex imobiliar urmează să se construiască în actuala zonă de recreere de la marginea pădurii, care va cuprinde în primă fază opt blocuri cu înălţimi de până la 9 etaje și va avea o suprafaţă de 2,8 hectare. Zeci de clujeni au protestat în noiembrie 2021, cerând stoparea lucrărilor. Potrivit Alexandrei Oană, șantierul de aici continuă însă în prezent.
Legea ariilor protejate urbane, inițiată de doi clujeni
Sprijinit de deputatul UDMR de Cluj Csoma Botond, Adrian Dohotaru, fost deputat independent, a inițiat în 2019 un proiect legislativ prin care se dorește facilitarea creării de arii naturale urbane, care să permită acces imediat la biodiversitate în orașele românești din ce în ce mai poluate. Proiectul legislativ nr. B583/2019 a fost înregistrat la Senatul României în data de 18 decembrie 2019, iar în aprilie 2020, legea a fost adoptata de Senat. În prezent, pe site-ul Camerei Deputaților, legea figurează în stadiul de dezbatere în comisiile parlamentare.
CITEȘTE ȘI:
