Administrație
Clujul vrea să scape de cabanele construite ILEGAL. Se actualizează PUG-urile a 14 localități din Munții Apuseni
Autoritățile clujene vor să împiedice construcțiile ilegale de la munte. Consiliul Județean Cluj actualizează planurile urbanistice generale (PUG) a 14 comune din Munții Apuseni.
Cabană construită fără autorizație la Someșul Rece. Foto: Facebook/ Claudiu Salanță
Consiliul Județean Cluj anunță că va actualiza planurile urbanistice generale din 14 comune situate în zona Munților Apuseni. Forul administrativ județean a semnat luni, 7 martie, un acord de asociere cu primăriile vizate.
Astfel, Consiliul Județean Cluj își asumă coordonarea, achiziția și finanțarea activităților necesare actualizării PUG-urilor comunelor Băișoara, Beliș, Ciucea, Izvoru Crișului, Mărișel, Mănăstireni, Mărgău, Măguri-Răcătău, Negreni, Poieni, Râșca, Săcuieu, Săvădisla și Sâncraiu, până la faza aprobării acestora.
PUG-uri actualizate în tot Clujul în următorii trei ani
„Am decis să sprijinim dezvoltarea zonei de munte a județului prin actualizarea acestor documentații vitale în contextul inițierii de noi investiții și proiecte de dezvoltare locală. Ne propunem ca, până în 2025, să nu mai existe comune clujene care să aibă PUG-uri mai vechi de 10 ani. În plus, vom continua să acordăm asistență de specialitate administrațiilor locale care nu dețin specialiști și care vor solicita ajutorul direcției noastre de urbanism”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Potrivit legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, toate localitățile din România trebuie să dețină Planuri Urbanistice Generale valabile. Acestea cuprind, în principal, reglementări referitoare la:
- delimitarea intravilanului,
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor,
- delimitarea zonelor afectate de servituți publice,
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare,
- stabilirea zonelor protejate şi de protecție a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice,
- formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor,
- evoluţia în perspectivă a localităţii și direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu,
- traseele coridoarelor de circulaţie, etc.
Fără cabane construite ilegal la munte
Problema construcțiilor ilegale nu este caracteristică Clujului, ci există în toate zonele muntoase din țară. Majoritatea construcțiilor ridicate fără autorizație rămân neatinse, însă mai există și excepții.
În urmă cu câteva luni, arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță arăta că un clujean care se lăuda cu cabana sa de la Someșul Rece pe Facebook nu ar avea de fapt autorizație pentru imobil.
„Așa NU! Încerc să mă focusez pe lucrurile bune și caut mereu să găsesc arhitectura de calitate pe care să o prezint, ghidat de speranța și de dorința de a oferi direcții de urmat în proiectele care se realizează in ruralul clujean. Pentru o bună înțelegere cred că trebuie prezentare și derapajele precum cel din imaginile apărute în feedul de FB.
Cât de mult credeți că depreciază peisajul o construcție cu un acoperiș strălucitor și de un roșu țipător? Dar culoarea verde de pe fațade? P.s. Este o construcție neautorizată!”, a scris arhitectul șef al județului Cluj.
Arhitectul șef al județului a spus atunci că se vor lua și măsuri: O sa fie realizat un control și sancționat conform prevederilor Legii nr 50/1991. Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se dispune demolarea sau intrarea în legalitate cu modificările necesare pentru a se respecta regulamentul local de urbanism. Dacă construcția este pe extravilan sau nu se incadreaza in prevederile regulamentului local de urbanism măsură este legală este de desființare”.
Asociere pentru dezvoltarea localităților din Apuseni
Județul Cluj este membru în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Moții, Țara de Piatră”, care își propune dezvoltarea infrastructurii și a turismului în Munții Apuseni. Această structură a fost constituită pentru a crea un cadru de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale din zona Țării Moților – Munții Apuseni, cu scopul de a coordona activitățile de dezvoltare durabilă în domenii precum infrastructură de transport, turistică și de agrement, turism, agricultură și creșterea animalelor, silvicultură, protecția mediului și biodiversitate, prezervarea culturii, artei și meșteșugurilor tradiționale, promovarea zonei ca destinație turistică și de investiții, sănătate și securitate prin facilitarea cooperării și schimbului de informații între furnizori de servicii publice de acest tip.
Localitățile din județul Cluj care au aderat până în acest moment la ADI „Moții, Țara de Piatră”, alături de alte U.A.T.-uri din județele învecinate, sunt Băișoara, Beliș, Călățele, Ciucea, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mănăstireni, Mărișel, Negreni, Poieni, Râșca, Săcuieu și Valea Ierii.
„Alianța” pentru Munții Apuseni, oficializată
Consiliile județene Cluj, Alba și Bihor „au bătut palma” pentru dezvoltarea infrastructurii și promovarea turismului în Munții Apuseni. Consilierii județeni au aprobat în ședința din 30 iunie 2021 încheierea unui acord de parteneriat pentru dezvoltarea infrastructurii și a turismului din Munții Apuseni, între Consiliile Județene Alba, Bihor și Cluj.
În domeniul infrastructurii, Consiliul Județean Bihor își asumă amenajarea și modernizarea traseului rutier Padiş - Ic Ponor, la limita cu județul Cluj, și a drumului de legătură (continuare a DJ 763) între Județul Alba – Județul Cluj – Județul Bihor, din cătunul Ic Ponor către comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), situat pe teritoriul administrativ al Județului Bihor.
Consiliul Județean Alba va realiza lucrări pe traseul Călineasa – Vf. Clujului – intersecţia DJ 750, iar Consiliul Județean Cluj va moderniza drumul de legătură (continuare a DJ 763) între Județul Alba – Județul Cluj – Județul Bihor, din cătun Ic Ponor către Comuna Gârda de Sus (intersecția cu DJ 750), situat pe raza administrativ-teritorială a Județului Cluj. Consiliul Județean Cluj deja a asfaltat peste 20 de kilometri până la limita cu județul Bihor printr-un proiect pe fonduri europene, urmând să modernizeze alți peste 15 kilometri.
În ceea ce privește dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României”, acordul presupune identificarea valorilor turistice comune celor trei județe, realizarea unei rețele integrate de trasee turistice, crearea unui plan de promovare și dezvoltarea în comun a unor produse turistice specifice.
CITEȘTE ȘI:
