Administrație
Disidenta anticomunistă Doina Cornea a devenit cetățean de onoare post-mortem al Clujului. Azi se împlinesc 4 ani de la moartea sa
Consilierii locali clujeni au votat, miercuri, proiectul de hotărâre prin care se propune ca Doina Cornea să fie numită cetățean de onoare post-mortem al Clujului.
Doina Cornea, cetățean de onoare post-mortem al Clujului. Foto: Fundația „Doina Cornea” - Facebook.
Proiectul de hotărâre privind conferirea, post-mortem, a titlului de Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, doamnei Doina Cornea, disidentă anticomunistă a fost votat, miercuri, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Cluj-Napoca, în unanimitate, cu 22 de voturi „pentru”.
Proiectul a fost inițiat de consilierul local USR Alexandra Oană.
„Coincidența face ca tocmai astăzi să se împlinească patru ani de la trecerea în neființă a doamnei Cornea și nu pot decât să mă bucur că proiectul a ajuns tocmai astăzi pe ordinea de zi. Cred că este un gest firesc pe care îl datorăm memoriei doamnei Cornea”, a declarat Alexandra Oană, în cadrul ședinței forului administrativ.
De asemenea, primarul Emil Boc a precizat că Doina Cornea „este un exemplu de istorie vie în acest oraș, în această țară și în această Europă, cu privire la ce a însemnat trecutul pe care nu trebuie să îl uităm, ci să învățăm din el”.
Cine a fost Doina Cornea?
Doina Cornea a fost o cunoscută disidentă anticomunistă, fostă asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.
În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), „Încercarea labirintului”, urmat de alte patru traduceri-samizdat din limba franceză, notează wikipedia.org. A intrat în atenția Securității după ce între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi și amenințări.
Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru cinci săptămâni între noiembrie și decembrie 1987. În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.
A fost urmărită de Securitate până la Revoluție, când a participat la manifestările de stradă în Cluj-Napoca.
Strada Alba Iulia, transformată în strada Doina Cornea
De asemenea, strada Alba Iulia din Cluj-Napoca a fost schimbată în strada Doina Cornea. Aceasta este strada pe care cunoscuta disidentă anti-comunistă a trăit până la decesul său, din mai 2018.
Schimbarea denumirii străzii a fost aprobată, în unanimitate (24 de voturi pentru) în şedinţa Coniliului Local din 2 iulie 2020. Redenumirea străzii Alba Iulia, aflată în proximitatea zonei centrale, în cinstea Doinei Cornea, avea aviz favorabil atât din partea Comisiei pentru învățământ, cultură, culte, drepturile omului, minorități și societatea civilă, cât și din partea Comisiei județene de atribuire de denumiri Cluj.
Totodată, în casa Doinei Cornea a fost creat un tur virtual. Obiectele personale pe care le deținea în locuința sa spun astăzi povestea de viață a disidentei.
Turul vitual a fost realizat în cadrul unui proiect Case de Poveste by Create.Act.Enjoy și îți permite să intri virtual în casă și să aflii detalii despre viața Doinei Cornea printr-un simplu click pe obiectele evidențiate din locuință. Spre exemplu, atunci când apeși pe mașina de scris de pe masă îți va apărea textul următor: „Ca urmare a difuzării primei scrisori deschise, fiica Doinei Cornea nu a mai avut voie să revină în România. iar în anul următor Doina Cornea a fost dată afară de la Universitatea Babeș-Bolyai.”
Dacă dai click pe caietul de lângă mașina de scris îți va apărea următoarea poveste: „Doina Cornea s-a implicat și a susținut evenimentele din țară, ieșind în stradă inclusiv la revoluția din 1989, dar și înainte. La 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Uzina Tractorul Brașov au refuzat să intre la lucru deoarece nu primiseră salariile complete în ultimele luni. Aceștia au transformat revendicările salariale în revendicări politice și au pornit în marș spre sediul Comitetului Județean Partid, cerând reforme și strigând `Jos Ceaușescu!`”.
Foto: Fundația Doina Cornea
CITEȘTE ȘI:
