Administrație
Sectorul 2 al Capitalei, model de bune practici pentru Cluj, privind spațiile verzi? Gardurile metalice, înlocuite cu garduri vii
Capitala, dar în special Sectorul 2 al acesteia, ar putea deveni „model de bune practici” privind spațiile verzi pentru Cluj-Napoca, susține un consilier local. Bucureștenii vor înlocui gardurile metalice cu garduri vii, valorificând mai mult spațiile verzi dintre blocuri.
București, model de bune practici pentru Cluj? Imagine cu spațiile verzi din jurul blocurilor din Sectorul 2 / Foto: Facebook - Alexandra Oană
Consilierul local USR Alexandra Oană a oferit câteva exemple de bune practici din Capitală, privind spațiile verzi, pe care consideră că și Clujul le-ar putea aplica.
Este vorba despre schimbări privind toaletarea arborilor, reamenajări la spațiile verzi din jurul blocurilor și îndepărtarea gardurilor metalice.
București, model de bune practici pentru Cluj
De asemenea, consilierul local a evidențiat și faptul că în București se adoptă un nou plan de management și un regulament nou de funcționare a Parcului Natural Văcărești. Noul plan va aduce și posturi noi specializate de biologi și rangeri:
„Natura și orașul - câteva exemple de bune practici:
- La nivelul Capitalei, toaletarea arborilor se va face cu respectarea recomandărilor specialiștilor de mediu, primarul general, Nicușor Dan, anunțând că a stopat practica toaletărilor agresive ce ciuntesc coroana copacilor și duc, de multe ori, la uscarea acestora.
- În sectorul 2, spațiile verzi din jurul blocurilor sunt reamenajate, iar gardurile metalice sunt îndepărtate și înlocuite cu garduri vii, acolo unde asociațiile de proprietari solicită un gard, primarul sectorului 2, Radu Mihaiu, arătând că în felul acesta zonele verzi sunt mai accesibile, precum și mai ușor de întreținut și salubrizat.
- Cu ocazia împlinirii a 6 ani de la inaugurarea Parcului Natural Văcărești, primarul Nicușor Dan a anunțat adoptarea unui plan de management și a unui regulament de funcționare al parcului, scoaterea la concurs a postului de director al Administrației Parcul Natural Văcărești, dar și a unor posturi specializate de biologi și rangeri, precum și semnarea unui protocol de colaborare al Primăriei cu Asociația Parcul Natural Văcărești, care a militat ani întregi pentru protejarea Deltei Văcărești”, a explicat Oană.
De asemenea, consilierul le-a cerut părerea clujenilor în legătură cu aceste subiecte, privind spațiile verzi din orașul de pe Someș, și i-a întrebat care dintre „bunele practici” bucureștene ar trebui aplicate aici:
„Conservarea zonelor naturale din orașe și extinderea spațiilor verzi contribuie major la o mai bună calitate a vieții urbane și trebuie să fie o preocupare constantă a administrațiilor locale. Care dintre aceste bune practici credeți că ar trebui să devină prioritare și la Cluj?”, a spus Oană.
Fără garduri metalice și atenție asupra tunderii ierbii
La această întrebare, un clujean a răspuns că este importantă scoaterea gardurilor metalice și de la Cluj.
Un alt clujean a adus un alt model de bune practici în discuție, anume modul în care se tunde iarba, fiindcă gazonul tuns scurt este sărac în biodiversitate, pe de-o parte, iar pe de altă parte generează costuri de întreținere mari.
El a propus să se folosească și la noi o metodă care se utilizează în Occident, anume conceptul de „pajiște sălbatică”:
„Pe lângă cele expuse, doresc să atrag atenția asupra procedeului de tundere a ierbii. Gazonul verde și uniform, tuns scurt, este foarte sărac în biodiversitate și generează costuri enorme de întreținere (apă, utilaje, personal, poluare fonică și chimică de la utilaje și insecticide). În Occident începe să prindă teren conceptul de pajiște sălbatică, cu iarba lăsată să crească liber, desigur cu excepții pentru a permite în egală măsură accesul oamenilor. Aici insectele (inclusiv cele polenizatoare) vor găsi adăpost și hrană din belșug. Iar unde avem insecte o să avem și păsări. Acest întreg lanț cauzal e confirmat de specialiști. Problema este că gazonul-covor este atât de înrădăcinat în mentalul colectiv, încât va dura foarte mult până vom accepta și alte variante. Dar trebuie să începem de undeva.
Nu-i așa că-i faină poza de mai jos? Mi-ar plăcea să avem și la Cluj astfel de spații verzi sălbatice!”, a spus clujeanul.
Spațiile verzi între blocuri, „sugrumate” de garduri
În ceea ce privește spațiile verzi dintre blocuri, acest subiect a fost adus în discuție și în anul 2021. În urmă cu un an, politicianul Cătălin Sălăgean a intervenit în ședința Consiliului Local pentru a evidenția problema gardurilor care „sugrumă” spațiile verzi dintre blocuri în Cluj și care au ajuns într-o stare de degradare.
Atunci, primarul Emil Boc a spus că există oameni care se opun desființării gardurilor fiindcă unii clujeni se adună în acele spații, beau și aruncă semințe, creând mizerie și poluare fonică.
Totodată, cei care locuiesc la parter se plângeau că atunci când copiii se jucau în acele zone, mingile le ajung la geam.
Spațiile verzi ocupă doar 10% din zona industrială a Clujului
La începutul lunii februarie 2022, patru organizații civice și de mediu au cerut Primăriei Cluj-Napoca realizarea de spații publice verzi mai mari în zona industrială a municipiului și realizarea de dezbateri publice care să ducă la realizarea lor. Este vorba despre Societatea Organizată Sustenabil, Asociația MiniMass - Someș Delivery, Clubul de Cicloturism Napoca și Clujul Sustenabil. Aceste asociații susțin că doar 10% din zona industrială a Clujului e ocupată de spații verzi.
Solicitarea a venit în contextul în care Primăria Cluj-Napoca a comandat un studiu (denumit document director de fundamentare a regenerării urbane) pentru viitoarele investiții din zona industrială a Clujului, pe o suprafață de 450 de hectare. Acest document are însă mari lacune la capitolul spații verzi.
Populația este de cel puțin 10 ori mai mare, iar spațiile verzi sunt mult mai mici, a susținut atunci clujeanul Adrian Dohotaru:
„Deși populația a crescut de cel puțin 10 ori în ultimele secole, în documentul propus spre anexă Planului Urbanistic General, spațiile verzi sunt mult mai mici decât au amenajat antecesorii noștri în secolele trecute. În consecință, cerem dezbateri publice atât pe documentul de regenerare urbană, cât și pe Master Planul Someșului din zona industrială. Dorim ca aceste hotărâri să fie adoptate printr-un proces participativ”, a spus Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil.
El a arătat că în zona industrială, pe o suprafață de 450 de hectare, doar 40 de hectare sunt spații verzi: „Cantitatea de spațiu verde e oricum înșelătoare, deoarece contează distribuția, nu doar suprafața. 20 de hectare sunt vizavi de aeroport, unde oricum nu se poate exploata imobiliar arealul respectiv. Puțini clujeni din zona metropolitană vor veni la relaxare în sunetul avioanelor ce decolează și aterizează și în poluarea kerosenului”, afirma el.
Alte 20 de hectare de spații verzi, propuse de arhitecți de-a lungul râului, există deja pentru că sunt protejate prin Legea Apelor, iar lățimea zonei de protecție la râu, potrivit Legii Apelor, este de cel puțin 15 metri.
CITEȘTE ȘI:
