Administrație
Masterplanul pentru Bulevardul Muncii a fost aprobat. „Să nu ne trezim ca în alte zone că nu facem o arteră suplimentară de trafic”
Masterplanul pentru zona industrială Bulevardul Muncii Sud, pentru un teritoriu în suprafață de 450 de hectare, a trecut de votul consilierilor locali.
Primăria municipiului Cluj-Napoca este sigură că peste 10-15 ani, Bulevardul Muncii va fi „un cartier de foarte bună calitate”. Consilierii locali au votat, marți, masterplanul pentru Bulervardul Muncii, document care potrivit viceprimarul Dan Tarcea „este unui informal, care stabilește direcții, nu reglementări”.
„Este un document informal, stabilește o direcție, nu face reglementări, PUZ-ul face reglementări, masterplanul dă doar o viziune de dezvoltare a teritoriului. Acest masterplan nu a avut caracterul de a schimba sau modifica ceva în zonă. Dacă vine vreun investitor și peste câțiva ani avem altă viziune acest masterplan se poate modificat sau updatat în funcție de necesitățile pe care le vom avea peste 7, 10 ani”, a spus Tarcea.
La rândul său, primarul Emil Boc a precizat că acest masterplan este important.
„Haideți să facem un masterplan, să trasăm studii de circulație, să nu ne trezim ca în alte zone că nu facem o arteră suplimentară de trafic”, a completat Boc.
În documentul creionat de mai mulți arhitecți clujeni se precizează că „zona este dominată de spații industriale dezafectate sau în condiții precare de utilizare sau, după caz, într-o stare majoră de degradare, deservite de o infrastructură de transport neconformă”, iar locuirea în acest areal are o prezență de sub 0,2%.
Cu toate acestea, arhitecții sunt de părere că Bulevardul Muncii are potențial și mai mare de dezvoltare fiind conectat la artere majore de trafic și transport public „existente și viitoare” (aeroport, centura Vâlcele-Apahida, Centură Metropolitană, tren metropolitan) care conferă zonei „un statut strategic”.
„Axa Someșului ce străbate în lung un traseu de peste 7 kilometri întreg teritoriul studiat, este elementul cel mai valoros al cadrului natural ce definește teritoriul. Acest culoar este o oază urbană neexploatată de biodiversitate și spații de loisir ce trebuie să integreze axa de mobilitate velo și pietonală. Teritoriul fostelor platforme industriale păstrează clădiri, materiale ce generează o atmosferă cu specific industrial și care poate deveni esența conceptuală, arhitecturală și de design pentru dezvoltarea noilor construcții. Bulevardul Muncii are caracteristicile spațiale necesare pentru a fi exploatat mult mai eficient ca și culoar de mobilitate și pentru a fi mobilat urbanistic corespunzător”, se menționează în document.
„Din întreg arealul de 450 de hectare, doar 18% din teritoriu este construit și exploatat funcțional. 82% sunt teritorii libere de construcții, foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri, platforme dezafectate nefuncționale. Întoarcerea spatelui către oraș, către râul Someș din punct de vedere funcțional, spațial-urbanistic, ca accesibilitate, este caracteristica fundamentală de azi ce necesită prin toate mijloacele și mecanismele dezvoltării acestui teritoriu, o atitudine continuă, fermă și de perspectivă pentru deschiderea completă a teritoriului către apă și către urbe”, susțin arhitecții.
Ce nereguli au găsit arhitecții în zonă
- Accesarea teritoriului dinspre oraș-centru se realizează preponderent prin nord-vest – Bulevardul Muncii cu strada Fabricii, unde se realizează o gâtuire a traficului
- Dependența de o singură arteră – Bulevardul Muncii este artera majoră – unică – de acces și distribuție pe întreaga suprafață de 450 de hectare. În plus, această arteră este neconformă generând constrângeri reciproce ale traficului pietonal, velo, rutier și de transport în comun, cu risc major în siguranța circulației.
- Accesibilitate redusă și deficitară pietonal, velo, auto. Accesul pietonal este asigurat de trotuarele Bulevardului Muncii și suplimentar de o pasarelă pietonală peste râul Someș. În rest, teritoriul se prezintă neprietenos cu pietonii. Infrastructura velo lipsește cu desăvârșire.
- În tot acest areal, pe mai puțin de 1% din suprafață există funcțiuni cu alt caracter incluzând locuire, educație, sănătate și servicii.
- Lipsa dotărilor publice sociale, educație, sănătate și servicii. Deși acest teritoriu polarizează un bazin de accesibilitate directă de circa 1500 hectare, este lipsit de dotările directe necesare: școli, grădinițe, creșe, cabinete medicale, parcuri, farmacii, servicii pentru locuire, funcțiuni sportive etc
- Lipsa spațiilor verzi. La data analizei, teritoriul avea 0 metri pătrați de spațiu verde amenajat public
- Podul de la strada Fabricii de Zahăr și podul de la strada Beiușului necesită recalibrări, modernizări și transformări, fiind înguste, neaccesibile traficului auto sau neconforme tehnic.
CITEȘTE ȘI:
