Artă & Cultură
Satele înghițite de ape, povestite la Cluj
Sate scufundate în apă sau pământ, apoi în uitare, cu casele lor și cu tot cu viețile celor care le-au însuflețit, fac obiectul unei interesante expoziții deschise la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, sub titlul „Atlantida. Lumi pierdute”.
Atlantidele Europei, prezentate într-o expoziție găzduită de Muzeul Etnografic din Cluj| Foto: Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj - Facebook
Sate scufundate în apă sau pământ, apoi în uitare, cu casele lor și cu tot cu viețile celor care le-au însuflețit, fac obiectul unei interesante expoziții deschise la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, sub titlul „Atlantida. Lumi pierdute”.
Expoziția prezintă 23 de așezări dispărute sau pe cale de dispariție din peisajele Europei și este rezultatul muncii unor cercetători din România, Ungaria, Serbia, Croația și Slovenia, care au vizitat în 2024 satele sau fostele lor locații, au discutat cu localnicii și au colectat povești, obiecte și fotografii.
CITEȘTE ȘI:
Legenda Bisericii Urmanczy, lăcașul de cult care renaște din apele lacului Beliș. FOTO
„Atlantida este metafora care a inspirat o cercetare a mai multor specialiști din muzeele din estul și centrul Europei și are ca temă dispariția unor comunități. Expoziția 'Atlantida. Lumi pierdute' conține imagini și obiecte vechi, însoțite de instalații sonore care le spun poveștile. Istoria fiecărei așezări este diferită, diverse motive slăbindu-le rezistența sau ducând la dispariția lor. Motivele dispariției așezărilor variază în funcție de regiune și epocă. Mii de așezări europene au dispărut din cauza războaielor, a mișcărilor de refugiați asociate și a deplasărilor forțate. Dispariția așezărilor mai mici pare adesea să fie determinată în primul rând de factori economici”, arată organizatorii expoziției.
Au rămas doar amintirile
În urma localităților dispărute au rămas doar amintirile celor care le-au locuit sau ale urmașilor lor, o serie de fotografii și obiecte, dintre care unele au fost prezentate în cadrul expoziției.
„Este un proiect de cercetare care a fost realizat de o echipă foarte amplă de cercetători din cinci țări. Este o cercetare care a fost realizată în 23 de așezări dispărute sau în prag de dispariție din mai multe țări, iar cercetările, culegerile de informații, fotografiile și obiectele colectate au fost date toate în anul 2024”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean.
Coordonatoarea proiectului, cercetătoarea Andrea Vandorf, a explicat câteva dintre cauzele dispariției localităților respective, care în Europa ar fi ajuns în prezent la ordinul zecilor de mii.
CITEȘTE ȘI:
10 lacuri din Cluj unde să îți petreci sfârșitul de săptămână
„Ideea cercetării datează de la începutul anilor 1990, când m-am confruntat pentru prima oară cu situația ca să citesc despre o anumită localitate, comunitate, iar când am ajuns la fața locului am observat că există doar niște rămășițe de construcții și că e pustiu totul. După această primă ocazie, am început să citesc despre fenomen, care este unul mult mai răspândit decât credeam și mi-am dat seama cum, în cursul secolului al XX-lea, zeci de mii de localități au dispărut. Dispariția unor localități poate avea mai multe cauze. Una dintre cauze ar fi fenomenul natural, un cutremur, o inundație mare. Una dintre localitățile din cadrul proiectului a dispărut în anul 2023, din cauza unei alunecări de pământ. O altă cauză poate să fie de ordin social, din cauza războaielor sau a unor epurări etnice. O altă cauză poate fi industrializarea forțată”, a spus Andrea Vandorf.
Povestea tristă a localităților
Localitățile din România care au făcut obiectul cercetării sunt Ada-Kaleh, Herepea, Lindenfeld și Geamăna.
Povestea fiecărei localități este una tristă, care se mai păstrează în amintirile celor care le-au locuit odinioară, a urmașilor lor sau în diferite materiale documentare.
„Insula Ada Kaleh a fost locuită predominant de musulmani. O mica insulă, cu aer oriental, climă blândă și vegetația frumoasă. Insula a fost inundată în timpul construcției centralei hidroelectrice Porțile de Fier. Herepea (jud. Mureș) este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializării forțate anterioare, a locației izolate și a economiei slabe. Dar poveștile sale sunt unice. La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limbă germană s-au mutat din Boemia în pădurea virgină din Munții Semenic pentru a-și câștiga existența. În ciuda condițiilor dificile, Lindenfeld s-a dezvoltat într-o comunitate prosperă. În secolul al XX-lea, așezarea a devenit din ce în ce mai izolată și, până în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu. În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. Datorită tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deșeuri sub formă de nămol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populația a fost relocată pe măsură ce nămolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului”, se arată într-o prezentare a cercetătorilor din cadrul proiectului.
Proiectul internațional „Atlantida. Lumi pierdute” își propune să atragă atenția asupra soartei unei populații europene de milioane de oameni defavorizați, cu o putere de lobby redusă.
Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute” poate fi vizionată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în sala Cellarium, până în 30 martie 2025, urmând ca ea să fie prezentată, în 2026, la Ulm, în Germania, iar în 2027, la Berlin.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
