Economie

Economisirea și „fondul de urgență”. Cum facem față întâmplărilor neprevăzute și care sunt sfaturile bancherilor de la BCR? (P)

Neprevăzutul – iată unul dintre cei mai redutabili inamici ai omului contemporan!

Neprevăzutul care ne scoate din ritmurile obișnuințelor cotidiene, punându-ne uneori în fața unor adevărate încercări. Cum depășim întâmplările neprevăzute cu potențial negativ din viețile noastre?

Un recent studiu realizat la comanda Băncii Comerciale Române (BCR) indică situația potrivit căreia mai puțin de jumătate dintre angajații full-time, cu vârste între 30 – 45 de ani, reușesc să strângă bani albi pentru zile negre. Adică să economisească. Însă vestea bună este că, relevă studiul, blocajele în calea economisirii sunt mai degrabă de ordin psihologic și pot fi depășite cu ajutorul experților financiari.

Datele studiului arată că mai mult de 6 din 10 angajații aflați în intervalul de vârstă amintit sunt îngrijorați de ideea de a se confrunta cu o cheltuială neașteptată pe care nu și-o pot permite, ceea ce evidențiază astfel o fragilitate financiară ridicată și absența unui fond de urgență.

La ce bun un „fond de urgență”?

Angajații cu copii se simt mai vulnerabili în lipsa unui fond de urgență decât cei care nu sunt părinți - doar 46% dintre cei cu copii reușesc să economisească, față de 51% în cazul celor fără copii – cea mai probabilă cauză fiind responsabilitățile financiare crescute pentru creșterea celor mici. Cheltuielile neașteptate, precum cele cuprinse între 301-1.000 de euro, destabilizează mai ușor familiile cu copii, în special pe cele cu copii mici, cu vârste cuprinse între 3-5 ani. Din datele adunate, o cheltuială neașteptată de 1.000 de euro ar afecta stabilitatea financiară pentru mai bine de o treime dintre respondenți, iar 26% ar fi afectați de sume între 501-1000 de euro. 

Când vine vorba de economisire, scopul principal pentru majoritatea respondenților este crearea unui fond de urgență (75%), având dorința de a controla acest aspect vital. De cealaltă parte, dintre cei care nu reușesc să economisească, aproape trei sferturi menționează ca principal motiv costul mare al traiului - 40% spun că pur și simplu nu au fonduri suplimentare pentru a economisi regulat, chiar dacă lucrează cu normă întreagă, aspect care reliefează provocările de a pune bani deoparte. Totuși, 58% dintre cei care nu reușesc să pună bani deoparte declară că și-ar dori să implementeze un plan de economisire lunar.

Deși termenul de „fond de rezervă” este familiar pentru peste 8 din 10 respondenți, numai jumătate dețin un astfel de fond. Când vine vorba despre dimensiunea ideală a acestui fond, 78% dintre participanții la studiu consideră că ar trebui să cuprindă de la unu la șase salarii, ceea ce denotă o conștientizare a importanței unui fond de urgență solid.

Motive de îngrijorare

„Studiul prezintă serioase motive de îngrijorare la nivelul societății, dar, în același timp, relevă și o doză de speranță. Ar trebui să fim cu toții preocupați că atât de mulți salariați români nu reușesc să pună bani deoparte pentru zile negre, mai ales în acest context socio-economic. Este și mai îngrijorător că una dintre cele mai vulnerabile categorii este chiar aceea care are nevoie de cea mai mare grijă și protecție în fața neprevăzutului: familiile cu copii”, spune Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR. 

Potrivit acesteia, speranța vine din conștientizarea tot mai mare privind nevoia unui fond de urgență. Problema e că oamenii încă nu știu precis cum să procedeze și care sunt cele mai bune soluții pentru ei. 

„Iar aici ne-am propus noi să intervenim și o facem intensiv de aproape doi ani. Avem deja aproape 300.000 de români care au decis să lucreze un plan financiar gratuit împreună cu experții noștri din unități. Ne bucurăm că, prin acest plan, cei mai mulți dintre ei și-au schimbat vizibil obiceiurile și au conștientizat, în primul rând, necesitatea unui fond de urgență. Dintre sutele de mii de dialoguri financiare sincere purtate de colegii mei în ultimele luni, vă pot spune că avem toate premisele pentru a construi împreună o Românie inteligentă financiar”, conchide vicepreședintele BCR.

Conform datelor BCR, în urma experienței de coaching financiar, facilitat de experții băncii, românii au adoptat deja o serie de decizii cu privire la planurile lor financiare pe termen scurt, mediu și lung:

• 54% dintre cei care au beneficiat de coaching financiar și-au propus să înființeze un fond de urgență, vizând o plasă de siguranță de 3-6 luni din salariu. 

• Aproape 40% au dorit mecanisme suplimentare de protecție, în timp ce 25% au fost interesați să își amplifice și diversifice economiile. Unii chiar și-au propus achiziții majore, investiții în propriile afaceri sau în educația copiilor lor.

• 2 din 10 clienți și-au reconsiderat obiectivele pe termen mediu și lung, ceea ce i-a determinat să achiziționeze un produs de economii, protecție sau diversificare a investițiilor în primele 90 de zile.

Realitatea românească în date și cifre

Studiul Cult Market Research a fost realizat la cererea BCR, în perioada august – septembrie 2023, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, marja de eroare ±4,3%, format din angajați full-time, cu vârste cuprinse între 30 – 45 de ani, din mediul urban și rural, folosind metoda CAWI de culegere a datelor. Cercetarea a scos în evidență și faptul că:   

• 7 din 10 respondenți declară că în ultimele 12 luni s-au confruntat cu luni în care au cheltuit mai mulți bani decât au câștigat.

• Cele mai frecvente situații neprevăzute care pot destabiliza bugetul sunt problemele de sănătate (65%), defectarea autoturismului (57%), nunți/botezuri (53%), defectarea unor electrocasnice (45%), cheltuielile de concediu (39%).

• 56% dintre bărbați declară că economisesc, în timp ce doar 41% dintre femei spun că pun bani deoparte.

• 48% dintre persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc să strângă bani, pe când în mediul rural doar 38% pot face acest lucru.

• Peste jumătate dintre cei care dețin o locuință reușesc să pună bani deoparte, în timp ce aproximativ trei sferturi dintre cei care locuiesc cu chirie spun că nu o pot face.

• 66% dintre cei care locuiesc cu partenerul sau partenera fără a fi căsătoriți declară că fac economii, 48% dintre cei căsătoriți pun bani deoparte și doar 42% dintre cei necăsătoriți fac economii.

• Mai mult de jumătate dintre cei cu studii superioare reușesc să pună bani deoparte (52% dintre cei cu facultate și 56% dintre cei cu master sau doctorat), în timp ce peste două treimi dintre persoanele fără studii superioare declară că nu fac economii.