Economie
Peste 3.400 de cetățeni străini, în căutarea unei vieți mai bune în Cluj. De unde ne vine forța de muncă?
Polițiștii de imigrări din Cluj au eliberat peste 3.400 de permise de ședere. Cele mai multe persoane vin din zona Asiei.
Piața muncii din Cluj, interes crescut pentru cetățenii străini/captură foto: Inspectoratul General pentru Imigrări
Clujul continuă să atragă studenți în baza infrastructurii universitare dezvoltate, dar și piața muncii de aici pare să suscite tot mai mult interesul cetățenilor străini.
De la începutul anului polițiștii de imigrări din Cluj au emis 3.414 permise de ședere, dintre care 640 pentru străinii din Sri Lanka, 544 pentru cei din Nepal, 363 pentru străinii din India, 242 pentru cei din Bangladesh, iar diferența pentru străinii din alte țări.
CITEȘTE ȘI:
Pasageri cu acte false, prinși pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj
Potrivit IPJ Cluj, din totalul documentelor emise, 3.344 au fost permise de ședere temporară, iar 70 au fost permise de ședere pe termen lung.
„În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c., polițiștii de imigrări din Cluj au emis 3.414 permise de ședere, dintre care 640 pentru străinii din Sri Lanka, 544 pentru cei din Nepal, 363 pentru străinii din India, 242 pentru cei din Bangladesh, iar diferența pentru străinii din alte țări.
Din totalul documentelor emise, 3.344 au fost permise de ședere temporară, iar 70 au fost permise de ședere pe termen lung. În perioada de referință au fost eliberate 806 certificate de înregistrare și 96 cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/SEE/CH”, a transmis IPJ Cluj.
Piața muncii din Cluj, tentantă pentru străini
Conform ultimelor date, au fost înregistrate 3.234 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 2.851 de documente pentru lucrătorii permanenți și detașați, iar 324 de cereri au fost respinse.
„De asemenea, au fost înregistrate 106 invitații, dintre acestea 93 fiind aprobate. A mai fost soluționat un număr de 48 de cereri privind reîntregirea familiei cu cetățeni din state terțe, fiind avizate – 40 și respinse - 8.
Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada analizată, au fost efectuate 541 de verificări în teren, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale 44 de străini. Dintre aceștia, cei mai mulți provin din Bangladesh- 20, Sri Lanka -7, iar diferența sunt din alte state.
Au fost emise 122 decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile de pe teritoriul României, dintre care, pentru ședere ilegală- 25, refuzarea prelungirii dreptului de ședere - 52, în urma revocării vizelor – 11, iar diferența pentru alte abateri.
Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de 6 luni de la data ieșirii din țară, față de 29 de cetățeni străini. Totodată, au fost aplicate 397 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 677.800 lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, și a prevederilor O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare”, a adăugat IPJ Cluj.
Muncitorii străini și criza forței de muncă din România
În anul 2022, Inspectoratul General pentru Imigrări a putut acorda permise de muncă pentru 100.000 de muncitori străini, cam cât a atras România în perioada 2010 – 2021, adică pe parcursul a 11 ani.
Spre exemplu, în primele nouă luni ale anului trecut, în perioada ianuarie – septembrie 2022, au fost 78.402 de contracte de muncă active înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene.
Astfel, în decembrie anul trecut, Ministerul Muncii informa aprobarea de către Guvern a contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă pentru anul 2023.
„Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023, număr similar celui din acest an”, semnala Ministerul Muncii în decembrie 2022.
Decizia Executivului a avut în vedere acoperirea deficitului de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor - în România sunt peste 400.000 de lucrători în construcţii, în timp ce în Europa sunt peste 700.000 de români care activează în acest domeniu, potrivit Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii - în restaurante, protecție și pază, transporturi rutiere de mărfuri, comerț etc., având în vedere că acesta nu poate fi acoperit de lucrătorii români, dar și pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, potrivit autorităților române.
Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și poate fi suplimentat, tot prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
