Economie
România, obligată să finalizeze proiectele din PNRR până în 2026, altfel riscă să piardă miliarde de euro
Mecanismul de redresare și reziliență european nu va fi prelungit după anul 2026. România a încasat până în prezent puțin peste 30% din fondurile europene și riscă să piardă miliarde de euro.
România, obligată să finalizeze proiectele din PNRR până în 2026, altfel riscă să piardă bani europeni/Foto: pexels.com
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă o şansă imensă pentru România, iar fondurile alocate trebuie cheltuite până în anul 2026, astfel încât să nu fie restituite, în condițiile în care miniștrii economiei şi finanţelor din UE au decis, în urma Consiliului ECOFIN, că planul european de redresare și reziliență nu va fi extins.
România riscă să piardă bani europeni
România a depus în decembrie 2023 a treia cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, însă până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.
În prezent, România a încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-ne într-un grad de 32% de încasare.
CITEȘTE ȘI:
Guvernul nu are nevoie de spitale noi din PNRR. A tăiat o finanțare de 740 mil. € pentru sistemul sanitar
„În cadrul Consiliului ECOFIN, miniştrii economiei şi finanţelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit şi NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026. Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite (...). PNRR-ul este o şansă istorică pentru România şi sper din tot sufletul să nu ne trezim în 2026 că nu am folosit banii alocaţi şi că trebuie să îi trimitem înapoi la Comisie”, a notat fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.
În anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
