Economie
Creștere economică de doar 1,5% în primele șase luni ale anului. Consumul populației, principalul factor al avansului economic.
Creștere economică modestă în prima jumătate de an. Astfel, PIB-ul a înregistrat un avans de doar 1,5%, datorat în bună parte cheltuielilor pentru consum.
Creștere economică bazată pe consum. Avans economic de doar 1,5% în prima jumătate a anului|Foto: monitorulcj.ro
În trimestrul II al anului (perioada aprilie-iunie), Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 0,1% comparativ cu trimestrul anterior.
În prima jumătate de an, activitatea economică a înregistrat o creștere de 0,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, pe seria brută, şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Creștere economică bazată pe consum
În principal, creșterea economică din prima jumătate a anului s-a datorat cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creşterea PIB.
CITEȘTE ȘI:
Avertismentul Consiliului Fiscal. Deficitul bugetar va depăși 7% din PIB. Cheltuieli în creștere cu pensiile și salariile.
Contribuții negative la creșterea Produslui Intern Brut
O contribuţie negativă la creșterea PIB-ului au înregistrat-o următoarele sectoare de activitate:
*Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%;
*Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%;
*Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%
Contribuții pozitive
La creşterea PIB, în semestrul I 2024 faţă de semestrul I 2023, contribuții pozitive au fost înregistrate în următoarele activități economice:
*Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;
*Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%;
*Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%;
*Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;
*Informațiile și comunicațiile nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;
*Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%;
*Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%, potrivit datelor INS.
Banca Mondială şi-a menţinut estimările privind avansul economiei româneşti în 2024 şi 2025 în cel mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” publicat în luna iunie.
Avans economic modest pentru 2024
Astfel, economia românească va înregistra un avans de 3,3% în acest an, şi de 3,8% în 2025, similar cu nivelul previzionat în ianuarie.
CITEȘTE ȘI:
Lipsa de reforme din România, criticată dur de Comisia Europeană. „Dezechilibre excesive, pe fondul unei acțiuni politice slabe”. Riscuri privind suspendarea fondurilor.
În luna mai, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat că nu şi-a modificat estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi avertiza că principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, potrivit raportului publicat în aprilie.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 3,4%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
