Economie
Sectorul construcțiilor din România: provocări, soluții și direcții de dezvoltare. Interviu cu Alexandra Stoica, Patronatul Societăților din Construcții-Filiala Transilvania.
Sectorul construcțiilor reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai economiei naționale, contribuind semnificativ la dezvoltarea infrastructurii, la crearea de locuri de muncă și la stimularea altor sectoare conexe. Cu toate acestea, în ultimii ani, acest domeniu strategic s-a confruntat cu numeroase provocări.
Sectorul construcțiilor din România: provocări, soluții și direcții de dezvoltare| Foto: pixabay.com
Construcțiile reprezintă unul dintre cele mai dinamice și importante sectoare ale economiei românești, având un rol esențial în dezvoltarea infrastructurii, urbanizarea sustenabilă și crearea de locuri de muncă.
Cu toate acestea, în ultimii ani, sectorul s-a confruntat cu o serie de provocări majore, de la criza forței de muncă, la creșterea costurilor materialelor și până la lipsa unei strategii coerente de susținere la nivel național.
CITEȘTE ȘI:
Rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 27%. România avea, în toamnă, peste 460.000 de șomeri.
Într-un interviu acordat monitorulcj.ro, Alexandra Stoica, președinta Patronatului Societăților din Construcții-Filiala Transilvania, analizează starea actuală a industriei și oferă soluții practice pentru depășirea obstacolelor.
Atragerea și reținerea forței de muncă, o provocare complexă
Într-un context economic volatil, reținerea forței de muncă devine o sarcină dificilă. Potrivit Alexandrei Stoica, soluțiile bazate strict pe recompense financiare sunt insuficiente.
„În contextul actual este extrem de dificilă adoptarea unor soluții concrete de atragere și reținere a forței de muncă în sectorul construcțiilor, mai ales dacă aceste soluții se bazează strict pe recompense financiare.
Din fericire, mai ales la nivelul forței de muncă calificate, cu pregătire academică, sunt oameni foarte pasionați de tehnologiile complexe, sustenabile și inovative, utilizate din ce în ce mai mult în procesul de realizare al lucrărilor de investiții în construcții. De multe ori, pentru acești constructori de vârf este mai important aspectul dezvoltării profesionale, în comparație cu recompensa financiară salarială. Astfel incât, ei rămân în companiile de construcții care utilizează tehnologii sustenabile și inovative, sau prestează lucrări complexe de infrastructură – pentru a asimila noi cunoștințe și a deveni mai buni profesioniști.
Pe de altă parte, la nivelele profesionale de bază, salariile în construcții, în comparație cu celelalte sectoare ale economiei, sunt încă destul de atractive, chiar dacă munca efectivă nu este facilă, astfel încât sunt atrase multe alte categorii disponibile, din alte sectoare economice.
Am experimentat și noi, ca și companie de construcții, realizarea de reconversii profesionale ale unor indivizi care nu aveau nici o legătură cu sectorul construcțiilor, dar care ulterior, prin muncă și consecvență au putut deveni forță de muncă calificată, chiar dacă calificarea lor de bază era total diferită.
Nu în ultimul rând, sunt migranții care se întorc in România, datorită faptului că nivelul de salarizare și de trai a început să se imbunătățească în ultimii ani, iar salariile au inceput să fie acceptabile, chiar și pentru forța de muncă calificată, care a emigrat din motive bănești. Și nu în ultimul rând dorul de familie și comunitate, care determină intoarcerea unui număr din ce în ce mai mare de muncitori calificați in România”, a declarat Alexandra Stoica.
CITEȘTE ȘI:
Ovidiu Cîmpean, deputat PNL, întâlnire la Cluj cu reprezentanții sectorului construcțiilor. Cu ce probleme se confruntă?
Colaborarea cu universitățile și școlile profesionale, un parteneriat vital
Pentru formarea specialiștilor în construcții, colaborarea dintre companii și instituțiile de învățământ este esențială.
Alexandra Stoica menționează programele de practică obligatorie pentru studenți, care permit atât tinerilor să se familiarizeze cu realitatea din teren, cât și companiilor să identifice talente și să recruteze viitori angajați.
„Astfel de planuri și programe de colaborare există în prezent. Există chiar si vechiul intership, cunoscut sub numele de «Practică» – prin care studenții din anii 2 sau 3 de facultate trebuie să contacteze companiile din domeniu pentru a desfășura o activitate de intership, pe o perioadă delimitată – impusă prin programa școlară.
Aceste stadii sunt deosebit de benefice, atât pentru studenți, cât și pentru companii.
Pentru studenți sunt benefice pentru că iau contact cu activitatea reală, de pe teren, și se familiarizează cu procedurile și tehnicile de lucru din viitoarea lor profesie.
Pentru companii, beneficiul constă în faptul că, de multe ori această activitate se incheie cu un proces de recrutare – compania recrutând studentul sau ucenicul în devenire, dacă acesta este serios și interesat”, a transmis Alexandra Stoica.
Cum poate fi gestionată creșterea prețurilor materialelor de construcții?
Creșterea prețurilor materialelor de construcții este un alt obstacol major, care afectează negativ investițiile publice și private.
Gestionarea oricărei creșteri de prețuri trebuie să se bazeze, in primul rând, pe relația de cauzalitate. Este absolut necesar să analizăm cauzele care au generat neajunsurile, pentru a ințelege efectele acestora, și pentru a găsi „leacuri”.
„Primul jalon de cauze, sunt de natură globală – au fost cele imprevizibile, greu de anticipat generate de calamități naturale precum precum Pandemia și conflictul armat din Ucraina, care au condus la majorări de prețuri ale energiei electrice, combustibililor și materiilor prime de bază. Acestea, în contextul economiei globale s-au manifestat cu precădere între anii 2020- 2022, și au avut ca consecințe globale: inflația accelerată, creșterea exponențială a prețurilor combustibililor, energiei și materiilor prime de bază.
Al doilea jalon de cauze, sunt de natură națională, specifice mediului economic românesc- si au constat in retragerea treptată, incepând cu noiembrie 2023 si culminând cu decembrie 2024, a tuturor facilităților fiscale de care construcțiile ca și sector strategic, beneficiază.
Din analiza celor 2 jaloane mai sus prezentate, concluzionăm că nu avem cum să ne opunem primului jalon, pentru că s-a manifestat la nivel global, iar România a fost victimă în aceeași măsură ca și celelalte state ale lumii.
În ceea ce privește al doilea jalon, influențele negative ale acestor măsuri pot fi indulcite doar prin acțiunea celor care le-au cauzat, adică prin promovarea de politici guvernamentale- fiscale și economice care să balanseze bugetele multianuale consolidate ale investițiilor publice și private. Dificultatea este legată în primul rând de imposibilitatea de a trasa un buget coerent lucrărilor de construcții licitate, sau aflate in derulare, mai ales datorită instabilității fiscale, care nu permite stabilirea cu acuratețe a prognozelor bugetare multianuale”
CITEȘTE ȘI:
Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. Populația vârstnică a depășit cu 27% tinerii.
De asemenea, producția locală poate fi stimulată prin sprijin guvernamental, cercetare aplicată și transfer tehnologic.
„Este esențial să promovăm materiale și tehnologii sustenabile, inovative, care să sprijine progresul tehnic”, punctează Stoica.
Barierele în dezvoltarea proiectelor mari de infrastructură
Companiile românești întâmpină dificultăți majore în accesarea proiectelor mari de infrastructură. Printre bariere se numără experiența limitată în lucrări de anvergură, concurența consorțiilor multinaționale și instabilitatea fiscală.
„Există mai multe bariere, mai ales dacă ne referim la companiile cu capital autohton care doresc să deruleze proiecte mari de infrastructură. În primul rând, chiar și cele mai puternice companii private autohtone au o experiență restrânsă pe această nișă a sectorului de construcții. Și este firesc să fie așa, deoarece toate lucrările mari de infrastructură din țara noastră s-au realizat în socialism, iar experiența pe aceste lucrări era la nivelul trusturilor și a companiilor de stat.
Ulterior, acest capital profesional uman s-a dispersat prin companiile private de profil, dar care actionau pe lucrări de mult mai mică anvergură, datorită capitalului, capabilității și eligibilității limitate ale acelor companii private- pionieri în capitalismul românesc.
Relansarea lucrărilor mari de infrastructură edilitară la noi a coincis cu prezentarea la licitațiile publice a consorțiilor multinaționale, care dispuneau de capitalul financiar și uman absolut necesar acestor tipuri de lucrări. Deci, în prezent concurența consorțiilor multinaționale, cu un avans considerabil privind capitalul uman și financiar, în comparație cu companiile autohtone de profil, este o altă barieră importantă.
Dacă mai adăugăm aici și impredictibilitatea fiscală din ultimii ani în sectorul construcțiilor din România, și imposibilitatea creionării planurilor de afaceri și bugetelor multianuale, cred că sunt suficiente argumente care să ilustreze dificultățile intâmpinate de companiile autohtone, și nu numai, în cadrul proiectelor mari de infrastructură”
CITEȘTE ȘI:
„Ordonanța-trenuleț” elimină facilităţile pentru angajaţii din IT, construcţii şi agricultură. Impozitul pe dividende, majorat la 10%.
Colaborarea dintre sectorul privat și administrația publică, cheia accelerării investițiilor
Pentru a impulsiona investițiile în infrastructură, Alexandra Stoica propune parteneriate public-private, finanțări mixte și utilizarea tehnologiilor inovative. De asemenea, dialogul public-privat și crearea de grupuri de lucru ar putea facilita identificarea soluțiilor optime.
„Colaborările între sectorul privat și administrația publică pot juca un rol esențial în accelerarea investițiilor în infrastructură, prin mobilizarea resurselor și expertizei din ambele părți. Aceste deziderate se pot realiza prin: Parteneriat Public-Privat (PPP):proiectele de infrastructură pot fi realizate prin PPP, unde sectorul privat construiește infrastructura, iar sectorul public asigură condițiile favorabile pentru derularea proiectului (ex. autorizații, reglementări) și implicarea sectorului privat în managementul proiectelor.
O a doua direcție de colaborare ar putea fi finanțarea mixtă (publică și privată) – prin creerea unor fonduri de co-investiție: Administrațiile publice ar putea să creeze fonduri de co-investiție, unde atât sectorul public, cât și cel privat contribuie la finanțarea proiectelor de infrastructură prin obligațiuni municipale sau instrumente financiare inovative. Sectorul public poate să emite obligațiuni sau alte instrumente financiare care să atragă investitori privați. Acestea pot fi utilizate pentru a finanța proiecte mari de infrastructură cu beneficii directe pentru comunitate.
O altă direcție importantă ar putea fi utilizarea tehnologiilor inovative si digitalizarea proceselor de planificare și execuție a proiectelor: Administrațiile publice pot colabora cu sectorul privat pentru a implementa tehnologii de ultimă generație, cum ar fi software-ul de management al proiectelor sau soluțiile de smart city, care pot reduce costurile și îmbunătăți eficiența infrastructurii.
De asemenea formarea unor grupuri de lucru și dialog public-privat: Crearea unor grupuri de lucru sau consilii consultative care să implice reprezentanți ai sectorului privat și autoritățile publice pentru a discuta despre proiectele în infrastructură, riscurile și soluțiile inovative. Acest dialog ar putea contribui la identificarea celor mai bune soluții pentru accelerarea investițiilor”
Sustenabilitatea și digitalizarea, priorități pentru viitor
Adoptarea practicilor sustenabile este vitală pentru viitorul sectorului construcțiilor. De la utilizarea materialelor inovative, precum PCM, până la reducerea amprentei de carbon prin tehnologii moderne, companiile trebuie să se alinieze cerințelor de mediu.
Pe partea de digitalizare, procese precum BIM (Building Information Modeling), SCADA sau BMS sunt deja utilizate pentru a crește eficiența proiectelor.
„O importanță deosebită în această direcție o are, așa cum precizam anterior, susținerea și finanțarea la nivel guvernamental a materialelor, produselor și tehnologiilor sustenabile, inovative, prietenoase cu mediul înconjurător. Sunt o gamă largă de astfel de tehnologii, care se aplică cu succes in alte state europene, și pe care consider că și România ar trebui să le adopte și promoveze, pentru un viitor sustenabil. De exemplu sunt așa numitele PCM- phase change materials – materialele care cedează căldură sau frig, schimbându-și starea de agregare, și care sunt utilizate in Europa, in sistemele de încălzire – răcire din locuințe.
La nivelul companiilor mari au apărut rapoartele de tip ESG ( Environmental – Social – Governance) care evaluează o companie mare, nu doar prin prisma rezultatelor sale economice, ci și a componentei CSR ( Corporate Social Responsability), și a componentei de relaționare cu mediul înconjurător, care se traduce din punct de vedere al legislației europene, în proceduri și procese de decarbonizare a companiilor mari, prin utilizarea acelor procese, tehnologii sau practici în activitatea cotidiană, care să reducă semnificativ amprenta de carbon a activității companiei, reducându-și astfel impactul negativ asupra mediului înconjurător.
Digitalizarea este o componentă esențială a sectorului de construcții, mai ales prin susținerea și realizarea acelor procese de automatizare de tip BMS – la nivelul construcțiilor civile, de tip SCADA – la nivelul rețelelor, de tip BIM – la nivelul proiectării, managementului și consultanței in construcții.
Aceste procese mai sus descrise, îmbunătățesc considerabil calitatea oricărui proiect prin simularea viitoarei investiții pe un model 3D ( BIM), sau prin monitorizarea atentă a consumurilor energetice - procesele de automatizare de tip BMS sau SCADA. Practic, digitalizarea insoțește in prezent toate procesele inovative și sustenabile de construire – și permite obținerea acelor construcții de tip nZEB (Nearly Zero Energy Buildings) prin modelare energetică a tuturor componentelor de construcții.
Sprijinirea digitalizării s-a realizat la nivelul companiilor prin lansarea apelurilor de Digitalizare Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digital, finanțat prin PNRR”
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
