Economie
Se taie sau nu norma de hrană pentru bugetari? Propunerea, prezentată de premierul Bolojan.
În coaliția de guvernare au existat discuții despre tăierea normei de hrană pentru bugetari.
În coaliția de guvernare au existat discuții despre tăierea normei de hrană pentru bugetari | Foto: monitorulcj.ro
În coaliția de guvernare se discută despre tăierea unor cheltuieli sensibile. Indemnizația de hrană acordată angajaților de la stat ar putea fi eliminată, dar social-democrații resping orice reducere de venituri.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți, 17 februarie 2026, că Ministerul de Finanțe a propus tăierea normei de hrană pentru angajații la stat, propunerea a fost prezentată în coaliție de premierul Ilie Bolojan, dar nu s-a luat nicio decizie în această privință, potrivit Agerpres.ro.
„Nu s-a luat o decizie de acest fel și dumneavoastră știți declarațiile noastre, că nu susținem tăieri. (...) În fiecare zi se încearcă a se aduce noi teme', a spus Grindeanu la Palatul Parlamentului.
Întrebat dacă tăierea normei de hrană ar putea fi o variantă pentru a aduce bani la buget, președintele PSD a răspuns: „Variantă e să dai pe toată lumea afară, să nu mai avem niciun fel de angajați și aduci o perioadă bani la buget. Dar noi nu mai susținem tăieri. S-a tăiat până acum, așa cum știți, la cei (care au salariul - n.r.) peste 6.000 de lei. Se mai aplică până la 6.000”.
Grindeanu a fost întrebat, de asemenea, dacă propunerea a venit de la Ministerul de Finanțe.
„Da, și prezentată de prim-ministru, dar nu s-a luat o decizie în coaliție”, a precizat acesta.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat că propunerea tăierii normei de hrană a venit de la Ministerul de Finanțe în contextul tăierilor pe care Guvernul le pregătește pentru a reduce cheltuielile statului. Măsura ar putea fi inclusă în ordonanţa de urgenţă cu privire la reforma administrativă și planurile de relansare economică.
„Dintre toți cei care au această normă, o treime și un pic înseamnă Armata și Internele. În jur de 800 de milioane de lei”, a explicat Hunor.
Președintele UDMR a precizat că eliminarea sporului de hrană ar aduce la buget 2,4 - 2,5 miliarde de lei, potrivit calculelor Ministerului de Finanțe. Adică, un impact pozitiv de aproximativ 0,12% din PIB.
„Asta e propunerea și a rămas să discutăm (…) Dacă săptămâna viitoare ajunge în Parlament, da”, adaugă Kelemen Hunor.
Premierul Bolojan a explicat ce se întâmplă cu norma de hrană
Elementele de bază ale pachetului pentru reforma în administrație au fost convenite în cadrul coaliției de guvernare, iar eliminarea normei de hrană a fost discutată doar ca ipoteză de lucru, a declarat marți seara prim-ministrul Ilie Bolojan.
Într-o emisiune la TVR 1, șeful Executivului a fost întrebat dacă este nevoie de armonizări pe pachetul privind reforma administrației publice, având în vedere că au apărut elemente ce indică, între altele, posibilitatea unei măsuri de eliminare a normei de hrană.
„Nu mai este nevoie de armonizare pe ceea ce s-a convenit. Ieri a fost o discuție destul de lungă, care a fost închisă în cursul zilei de astăzi, în care elementele de bază ale pachetului pentru reforma în administrație au fost convenite. E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, în așa fel încât să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta, dar închizându-se toate aceste discuții, inclusiv discuțiile care au fost legate de norma de hrană, ele au rămas într-o fază în care nu se va acționa asupra normei de hrană, deci a fost doar o discuție de analiză”, a precizat Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a arătat că discuția despre norma de hrană, dar și alte măsuri care au ca scop reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administrație au fost supuse analizei în coaliție la propunerea Ministerului de Finanțe.
„Această discuție și celelalte măsuri, mai multe măsuri, au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, deci a fost o discuție legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administrație. Că ne place, că nu ne place, aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba de a face un audit de personal în fiecare instituție și acolo unde se constată că există posibilități de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este rațional pur și simplu să reduci aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an și cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrele bugetare și trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani, în fapt, noi risipim acești bani și, deci, această măsură este una care se va pune în practică și ar trebui să aibă efecte în anii următori”, a explicat Bolojan.
El a spus și cum ar urma să se procedeze în administrația locală: 'E vorba de reducerea cheltuielilor salariale, în așa fel încât să avem acest efect atât în administrația locală, prin grilele care țin cont de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale. Aceste grile vor fi reduse în așa fel încât acolo unde personalul este corect calculat nu vor fi afectați, sunt cel puțin o treime din localitățile din România în această situație. Acolo unde personalul este supradimensionat, vor trebui să își facă reduceri de cheltuieli', a susținut premierul.
Referitor la administrația centrală el a menționat că este vorba despre aceeași prevedere, care va presupune ”un audit de personal în lunile următoare”.
„Iar pentru câteva domenii unde ministerele au solicitat o punere în practică ținând cont de specificul acestui minister au fost cuprinse precizări în așa fel încât aceste reduceri de cheltuieli, această mai bună alocare a resurselor să se facă ținând cont de specificul acestor ministere. Sunt patru ministere în principal, e vorba de Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Sănătatea și componenta de Cultură. Acestea sunt domeniile, pentru că pe partea de Educație, în zona, de exemplu, de preuniversitar sau în toate ministerele, unde pe parcursul anului trecut și până acum s-au făcut economii de personal prin măsurile care au fost luate, aceste economii vor fi luate în calcul, iar cele care se vor face în cursul acestui an vor reprezenta, practic, diferența până la această cotă de 10%”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat că înțelegerea pe care a făcut-o luni cu ceilalți lideri ai coaliției de guvernare nu prevede „o tăiere cu 10%”, întrebat punctual pe acest subiect. „Deci nu este o tăiere de 10%, dar fondul, anvelopa de cheltuieli, pe componenta de salarii ar urma să aibă aceste reduceri, care vor fi făcute ținând cont de specificul fiecărei activități”, a spus Bolojan.
El a dat ca exemplu zona Ministerului Culturii, unde a subliniat necesitatea îmbunătățirii managementului.
„Este o exceptare în zona Ministerului Culturii, unde oricum pe componenta de instituții de cultură salarizarea nu este la un nivel mare, unde oricum e foarte greu să faci restructurări, dar măsurile pe care ministerul trebuie să le cuprindă sunt să îmbunătățească managementul. Și, de exemplu, dacă la un moment dat o instituție de cultură își îmbunătățește încasările din vânzările de bilete, (...) în fapt, reducerea de cheltuieli se face, pentru că încasările sunt mai mari și ponderea cheltuielilor de personal scade din totalul alocărilor pe care le face bugetul de stat”, a arătat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a confirmat că domeniile, ministerele respective au și alte variante de reducere a cheltuielilor decât tăierile de salarii.
„Așa este. De exemplu, pe componenta de ordine publică și pe cea de apărare, unde, în momentul de față, nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creșterea vârstei de pensionare. (...) Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51, 52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300, 400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse. Gândiți-vă că anul trecut am avut 150.000 de nașteri, rotunjesc, în România, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă pur și simplu de suportabilitate a sistemului de pensii în anii următori”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
