Economie

Un clujean deţine una dintre cele mai mari pepiniere de căpşuni din ţară

<p><strong><img src="documente/stories/2013/06_iunie/11/capsuni.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Nelu Orlaie, inginer care are în spate 12 ani de cercetare în genetica căpşunilor şi arbuştilor fructiferi la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă din Cluj şi un doctorat în genetica căpşunilor la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj este unul dintre cei mai prolifici producători de răsaduri şi butaşi de „fructe mici” din ţară. </strong></p>

A pornit de la şase ari de pământ cu căpşuni pe care i-a udat „cu cana şi borcanul” şi  a ajuns astăzi să deţină o fermă de circa 10 hectare de pământ, utilaje diverse şi una dintre cele mai mari pepiniere din ţară de căpşuni, zmeur şi coacăz negru.

În 2001, a renunţat, potrivit agrointel.ro, la carieră şi la apartament şi s-a mutat la ţară, în satul Hida din judeţul Sălaj, împreună cu soţia şi cei şapte copii. Apoi, pentru că nu găsea plante de calitate, a decis să îşi înfiinţeze propria pepinieră. Acum are 10 copii şi se descurcă foarte bine numai din agricultură.

Afacerea lui Nelu Orlaie e susţinută în cea mai mare parte din plantele pe care le vinde celor care vor să investească în acest segment, de la arbuşti la pomi fructiferi, aşa că are motive să fie optimist, pentru că doritori sunt mulţi pe piaţă. Pentru producţie, la ferma sa are plantaţi acum 30 – 40 de ari cu căpşuni, tot atât cu zmeuri şi circa 2 hectare de coacăz negru, care vor intra pe rod în toamna anului viitor.

Viitorul stă în căpşuni, zmeură şi coacăze

“În România se vor face bani frumoşi din căpşune încă opt – zece ani, le-am zis celor din familie când am plecat din Cluj. Nu mi-am dat seama atunci că vor fi mai mulţi ani”, povesteşte doctorul în căpşuni, pentru portalul specializat în agricultură. El a explicat că dacă la începutul anilor 90 producţia în ţară era de cinci – şase mii de tone, în 2013 vor fi probabil circa 22.000 tone. Chiar şi aşa, sub media europeană de consum, de 2,5 kilograme pe locuitor.

“Mai spuneam că atunci când piaţa românească va fi plină de căpşune, viitorul va fi mulţi ani al fructelor mici (coacăze, afine, zmeură), în România şi în toată lumea, pentru că tendinţa este ca oamenii să mănânce cât mai sănătos”, a completat Nelu Orlaie. Potrivit acestuia, la zmeură, suprafaţa cultivată a crescut rapid de la circa 15 hectare, prin 2009, la 100 – 150 de hectare.

“Ne pregătim pentru zmeură şi coacăze, pentru că ăsta e viitorul în Europa”, a explicat Orlaie.