Economie
De ce să consume clujenii produse autohtone?
Ne plângem zilnic că locurile de muncă sunt insuficiente, că produsele sunt scumpe sau au calitate îndoielnică, dar nu dăm atenţie unei pârghii spre schimbare aflată la îndemâna oricui – consumul de produse româneşti.
Clujenii recunosc că dacă aleg să cumpere un produs autohton în detrimentul unuia importat o fac fie pentru că e mai ieftin, fie pentru că se gândesc că e mai proaspăt sau mai sănătos. Impactul asupra antreprenorilor locali şi implicit asupra locurilor de muncă pe care le creează sau a dărilor care ajung la stat şi implicit la cetăţeanul de rând prin serviiciile pe care autorităţile le oferă, fiind printre ultimele gânduri care le trec prin minte.
„Nu pun susţinerea producţiei locale pe primul plan. Cumpăr mai ales legume şi fructe româneşti gândindu-mă că producătorii sunt săraci şi folosesc mai puţine pesticide şi îngrăşăminte chimice. Nu sunt totuşi dispus să dau de 10 ori mai mult pentru o ţelină românească, spre exemplu, chiar dacă e mai bună. Nevasta mea, fostă contabilă, mă tot pisează să cumpăr produse româneşti pentru a susţine economia, însă e de multe ori depăşiţi de reţeaua de distribuţie. Nu găsim întotdeauna produse româneşti şi ne este mai greu să ne deplasăm în alte zone pentru a face cumpărături”, a explicat clujeanul Petre Ion.
Sănătatea şi prospeţimea e principalul motiv pentru care Roxana Moisuc şi Carmen Dragomari aleg alimentele „made in Romania”. Ele spun că sunt dispuse să plătească chiar mai mult pentru acestea.
Singura dintre clujenii pe care i-am întrebat dacă sunt puşi să aleagă între un produs românesc şi unul importat pe care îl aleg şi de ce, care a susţinut că principalul motiv pentru care optează pentru bunurile realizate în ţară este pentru că susţine astfel economia locală şi implicit locurile de muncă create aici a fost Edit Szocs. Ea a recunoscut totuşi că preţul e principalul criteriu de alegere.
De ce să cumpărăm produse româneşti?
Pe lângă impactul pe care susţinerea prin consum a companiilor autohtone o are asupra pieţei locurilor de muncă şi asupra economiei româneşti în general, reprezentanţii mediului de afaceri atrag atenţia şi asupra aspectelor culturale ale problemei.
„Un motiv puternic al susţinerii produselor românşti este păstrarea specificului nostru naţional şi perpetuarea inovaţiei locale. Am avut şi avem oameni de ştiinţă şi specialişti deosebit de talentaţi, ale căror creaţii au trecut testul timpului şi al consumatorilor de pretutindeni şi a căror moştenire se cuvine să o respectăm. Pentru noi, la Farmec, produsele Gerovital H3, create dupa reteta Prof. Dr. Ana Aslan, cunoscute şi cerute de peste 40 de ani nu numai în ţară, ci şi în toată lumea, sunt un motiv de mândrie, dar şi un rezultat al efortului permanent pentru ca această marcă să-şi păstreze nivelul de referinţă naţional pe care şi l-a câştigat în timp”, a declarat pentru Monitorul de Cluj Mircea Turdean, director general Farmec, companie clujeană, care are în acest oment peste 500 de angajaţi.
Ne lipseşte patriotismul
Potrivit preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj Augustin Feneşan, românii nu au o cultură a sprijinirii afacerilor locale. „Latura de patriotism local se practică la scară largă în străinătate. Spre exemplu, ştiu un caz concret în care o administraţie locală a adoptat o hătărâre pentru achiziţiile publice de legume şi fructe destinate spitalelor prin care se impunea ca fructele şi legumele să nu poată fi transportate mai mult de două ore până la destinaţie pentru a le menţine prospeţimea. Au găsit practic un artificiu pentru a sprijini producţia locală”, Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM).
Statul, rol esenţial în protejarea producţiei autohtone
În opinia preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, Ştefan Dimitriu, primul pas practic trebuie să vină de Stat, schimbarea mentalităţilor şi obişnuinţelor fiind mai greu de realizat.
„Singura soluţie este implementarea unor proiecte guvernamentale prin care să se încurajeze producţia românească, bineînţeles asta în limita reglementărilor europene. S-ar putea astfel ca şi preţul pe produs să scadă, prin preţ crescând şi satisfacţia oamenilor”, a explicat Dimitriu pentru Monitorul de Cluj.
