Economie

Adevărul despre piaţa lactatelor din Cluj

În timp ce brand-urile de renume se confruntă cu scăderi ale vânzărilor, „micii” producători înregistrează cifre de afaceri de milioane de euro, punând sub semnul întrebării mult trâmbiţatul impas al pieţei lactatelor.

Vă reamintim că după iscarea zvonurilor conform cărora fabrica Napolact din Baciu urmează să se închidă, liderii FrieslandCampina au realizat o caracterizare a pieţei.

Napolact despre situaţia „din inima Ardealului”

„Piața de lactate e într-o scădere continuă din 2008. E extrem de dificil să operăm într-o piață aflată în scădere [...]. Vorbim despre o scădere a consumului de lactate, consecință care-i afectează pe toți producătorii de pe piață. [...] Pentru a face față pieței suntem nevoiți să mărim prețul. În ultima săptămână am mărit prețurile cu aproximativ 2%.”,  declara atunci Cornel Cărămizaru, directorul de vânzări FrieslandCampina din România.

Dar dacă lucrurile  stau aşa cum le descriu reprezentanţii producătorului, cum se face că piaţa clujeană a fost invadată de zeci de producători de lactate din Ardeal şi nu numai, care reuşesc să obţină an de an profit?

Alte puncte de vedere

Piaţa lactatelor nu trece prin niciun impas potrivit proprietarului Bonas, producător de produse lactate din Dezmir, care a reuşit să obţină prin cele opt magazine proprii şi prin prezenţa pe rafturile câtorva lanţuri de supermarket-uri, o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro în 2012.

„Piaţa este în scădere pentru că e vară, în fiecare vară scad vânzările pentru că oamenii sunt plecaţi în concedii. Piaţa arată la fel de câţiva ani. Cred că altele sunt motivele problemelor Napolact. Noi am înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de  anul precedent”, a declarat pentru Monitorul de Cluj, Vasile Naş, directorul Bonas.

Intrări pe piaţă, chiar în perioadă de criză

Printre zecile de companii din judeţele vecine ale căror produse lactate ajung şi pe mesele clujenilor se numără şi Romfulda. Fabrica din Beclean, județul Bistriţa-Năsăud, a intrat pe piaţa din Cluj la mijlocul lui 2009, intrare de bun augur potrivit directorului de vânzări Ferenczi Zoltan. El a declarat pentru Monitorul de Cluj că de la intrarea pe piaţa lactatelor din Cluj vânzările sunt în creştere, „câştigând tot mai mulţi consumatori de la un an la altul” în ciuda faptului că se înregistrază „concurenţă mare, iar consumatorul din Cluj este fidel brandului pe care îl consuma şi care îi place”.

Napolact „o dă pe după cireş”

În loc să ne clarifice dilema, directorul de vânzări al FrieslandCampina, Cornel Cărămizaru, a evitat răspunsul la întrebările Monitorul de Cluj.

Reporter (R): – Aţi spus într-un interviu recent ca piaţa lactatelor este în scădere. Cum explicaţi intrarea şi activarea pe piaţă a numeroase firme producătoare, mai mici (am făcut o numarătoare într-un singur supermarket şi erau peste 20 de firme din zone învecinate Clujului - Bistriţa, Alba, Sibiu)?

Cornel Cărămizaru (C.C.): – Piața lactatelor este într-adevăr fragmentată, în prezent, în România sunt active peste 500 de unități de productie, iar semnele de consolidare sunt slabe.  Ardealul, zona din care ne colectăm noi laptele, este o regiune importantă pentru productie de lapte. Iar în mod natural, producătorii își au fabricile cât mai aproape posibil de sursa de colectare. Astfel, da, concurența în zona Ardealului este mare.

R: – Preţurile la majoritatea produselor comercializate sub aceste brand-uri sunt mai mici decât cele ale produselor Napolact. De ce? Teoretic în preţ intră şi costurile de transport...

C.C.: – Preţul de vânzare reflectă mai mult decât doar costurile de transport. Prețurile pe care cumpărătorii le achită pentru produsele noastre pe întreg teritoriul României reflectă toate costurile de producție, distribuție și vânzare.

R: – Aţi anunţat o scumpire a preţurilor? Nu va fi un prilej în plus pentru concurenţă „să muşte” din cota de piaţă Napolact?

C.C.: – Prețurile pe care cumpărătorii le achită pentru produsele noastre pe întreg teritoriul României reflectă toate costurile de producție, distribuție și vânzare. Când costurile cresc, suntem nevoiți să creștem prețurile. În mod normal, ajustăm prețul produselor noastre o data, maximum de două ori pe an, iar ultima oară am anunțat o astfel de măsură în urmă cu o lună. Desigur, încercăm să transferăm cât de puțin posibil creșterea costurilor în prețul de vânzare, de aceea căutăm continuu soluții pentru a ne optimiza costurile și a investi în tehnologii mai performante.

Preocuparea noastră principală este să creștem calitatea produselor și, în niciun caz, nu vom periclita acest obiectiv pentru a menține prețurile scăzute. Calitatea produsului este un element important în decizia de cumpărare. Prețul de asemenea. De aceea, dacă vom continua să îmbunătățim calitatea produselor noastre, credem că putem evita pierderea cotei de piață.

De trei ani pe pierdere

Proprietarul Napolact este de trei ani pe pierdere în România.

Anul trecut FrieslandCampina a raportat o cifra de afaceri de circa 90 mil. euro şi pierderi de 4,24 mil. euro, potrivit datelor publicate de Registrul Comerţului. În 2010, compania a afişat pierderi de 1,7 mil. euro.

Şi numărul de angajaţi a scăzut de la 683 în 2010 la 603 salariaţi în 2012.