Economie
Ce spune un geolog clujean despre valoarea metalelor rare din zăcămintele de la Roşia Montana
Geologul Aurel Sântimbrean, care a fost peste 20 de ani, până în 1987, şef la exploatarea minieră de stat de la Roşia Montană, afirmă că nu aurul şi argintul sunt cele mai valoroase zăcăminte din zona vizată pentru exploatare de către Gold Corporation, adevăratele "comori economice" fiind metalele rare.
Vechea exploatare minieră de la Roșia Montană
"Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram sunt evidenţiate calitativ şi cantitativ în documentaţia pe care Roşia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale", a declarat fostul geolog şef al minelor de la Roşia Montană, care susţine că prin exploatarea acestor metale rare, nemenţionate în proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizări în industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine "multimiliardară în doi-trei ani, în timp ce statul român nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zăcăminte făcute cadou".
Sântimbrean a amintit, în context, că titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobile, etc.
De asemenea, germaniul se găseşte în natură în cantităţi mici şi are excelente proprietăţi semiconductoare şi se utilizează la fabricarea semiconductoarelor. Molibdenul este utilizat pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca şi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi röntgen şi în medicina nucleară. Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză. Dintre compuşii de vanadiu de interes industrial, cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca şi catalizator la producerea acidului sulfuric, a explicat Aurel Sântimbrean, citat de Agerpres.
Sântimbrean consideră că Guvernul a acţionat "într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montana, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului".
În 2010, pe blogul catalinhosu.ro, apărea informaţia că la Roşia Montană nu există nimic altceva în afară de aur şi argint care să poată fi exploatat în condiţii de eficienţă economică.
“De ceva vreme încoace, cei care se opun proiectului minier de la Roşia Montană vehiculează tot felul de supoziţii despre zăcământul de la Roşia Montană. Că, de fapt, nu aurul este de interes acolo, ci uraniul. Acum e una şi mai tare: nu uraniul e interesant pentru investitor, ci litiul, zirconiul, vanadiul,sulf, feldspat, germaniu, indiu, galiu, molibden, seleniu, titan, nichel, cobalt, arsen, bismut şi mai ştiu eu ce. La Roşia Montană, statul român comunist a operat o exploatare de aur şi argint de mari dimensiuni timp de peste 50 de ani. La câteva zeci de kilometri, tot în Apuseni, la Băiţa – Bihor, s-a exploatat uraniu. Astfel, dacă era uraniu la Roşia, nu s-ar fi descoperit până acum? Şi nu s-ar fi exploatat până acum? Feldspatul nu este un element chimic, ci este un silicat. Se foloseşte, în special, la fabricarea porţelanului. Păi dacă ar fi existat la Roşia Montană, nu s-ar fi exploatat în perioada comunistă, ca să alimenteze fabrica “Porţelanul” de la Alba Iulia? S-au făcut o grămadă de foraje. În afară de aur şi argint, restul elementelor găsite au concentraţiile medii găsite în scoarţa terestră, adică nu sunt mai mari decât cele, de exemplu, din centrul Bucureştiului sau al Clujului. Pentru că nu există nimic altceva în afară de aur şi argint la Roşia care să poată fi exploatat în condiţii de eficienţă economică”, se arată pe blogul catalinhosu.ro.
