Economie
Grecia AMENINŢĂ că va da în judecată UE pentru a bloca excluderea ţării din zona euro. OFERTĂ DE ULTIM MOMENT pentru Grecia
Grecia a ameninţat că va da în judecată Uniunea Europeană pentru a bloca excluderea ţării din zona euro şi a evita sufocarea sistemului bancar, relatează Daily Telegraph în ediţia electronică. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a făcut o ofertă de acord de ultim moment autorităţilor de la Atena, în care premierul elen Alexis Tsipras ar trebui să accepte în scris condiţiile propuse duminică de creditori şi să susţină votul în favoarea programului de reforme la referendum.
"Guvernul grec îşi va folosi toate drepturile legale", a afirmat ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis.
"Primim consiliere şi cu siguranţă vom lua în considerare o acţiune la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu prevăd ieşirea din zona euro şi noi refuzăm să o acceptăm. Calitatea noastră de membru nu este negociabilă", a declarat Varoufakis pentru Telegraph luni seara.
Această poziţie intervine după ce marile puteri europene au avertizat că Grecia va fi forţată să iasă din uniunea monetară dacă alegătorii resping măsurile de austeritate propuse de creditorii internaţionali, în urma referendumului de duminică.
"Problema care se pune este dacă grecii vor sau nu să rămână în zona euro sau vor să îşi asume riscul de a ieşi", a afirmat anterior preşedintele francez Francois Hollande.
Vicecancelarul german Sigmar Gabriel, lider al social-democraţilor, a declarat de asemenea că poporul grec nu trebuie să îşi facă iluzii despre alegerea pe care o are de făcut. "Trebuie să fie foarte clar ce este în joc. În esenţă, este vorba despre un da sau un nu pentru menţinerea în zona euro", a subliniat el.
O acţiune la Curtea Europeană de Justiţie împotriva instituţiilor UE ar fi o mişcare fără precedent şi ar complica situaţia referitoare la Grecia.
Oficialii greci au precizat că iau în considerare inclusiv să dea în judecată Banca Centrală Europeană (BCE) pentru că a decis să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia, deşi datoria instituţiei este să asigure stabilitatea financiară.
După luni de incertitudini legate de programul de susţinere financiară, timp în care BCE a aprobat săptămânal majorarea fondurilor destinate Greciei pe fondul retragerilor masive de lichidităţi din bănci, premierul Alexis Tsipras a decis să convoace pe 5 iulie un referendum pe tema măsurilor de austeritate solicitate de creditorii Greciei.
Anunţul a luat prin surprindere miniştrii de Finanţe din zona euro, care au respins solicitarea autorităţilor de la Atena de a prelungi cu o lună programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro. În lipsa fondurilor, Grecia riscă să nu poată plăti o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, scadentă marţi, zi în care expiră şi programul de finanţare.
Grecia a adoptat euro în 2001, în cadrul primului val de state care au început să folosească efectiv moneda unică de la 1 ianuarie 2002, potrivit site-ului Comisiei Europene. Nicio ţară nu a părăsit zona euro şi nu există un mecanism oficial pentru a face acest lucru.
Premierul Tsipras a declarat luni că referendumul de duminică are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis grecilor că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici.
Există puţine semne că Tsipras ar dori să renunţe la obiecţiile faţă de oferta instituţiilor internaţionale, pe care a respins-o ca fiind umilitoare pentru Grecia, relatează Reuters, citând surse elene.
Un oficial guvernamental elen a spus că a ascultat cu interes propunerea europeană, dar a precizat că Tsipras va vota "nu" la referendum.
Tsipras ar trebui să trimisă un răspuns în scris, de acceptare a versiunii propunerilor creditorilor publicate duminică şi să se angajeze că va susţine măsurile, la referendumul de pe 5 iulie.
Oferta publicată duminică de creditori include propunerea Greciei ca taxa pe valoare adăugată pentru hoteluri să fie de 13% şi nu de 23% aşa cum solicitau anterior instituţiile europene.
Dacă oferta ar fi acceptată, miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea adopta o declaraţie în care să afirme că un angajament din 2012, pentru analizarea extinderii perioadelor de maturitate a împrumuturilor, de reducere a dobânzilor şi de extindere a unui moratoriu referitor la plata dobânzilor pentru împrumuturile acordate de zona euro Greciei să fie implementat în octombrie.
Oferta este condiţionată de trimiterea la timp de către Tsipras a scrisorii către preşedintele Eurogroup Jeroen Dijsselbloem, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, pentru a putea organiza marţi o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro.
