Economie

Planuri ambiţioase ale Companiei de Apă „Someş”

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, a vizitat miercuri, 28 octombrie, o serie de obiective de investiţii ale Companiei de Apă „Someş” S.A., societate la care forul administrativ judeţean are calitatea de acţionar majoritar.

În cadrul discuţiilor purtate cu acest prilej, conducerea societăţii a subliniat faptul că aceasta  reprezintă unul dintre cei mai mari operatori de apă din România, al doilea după Bucureşti şi care, printr-o infrastructura măsurând 3.065 km de reţele de apă şi 1.468 km de reţele de canal, răspândite pe o suprafaţă de cca. 10.000 de km pătraţi, deserveşte opt municipii/oraşe şi 188 de localităţi rurale din judeţele Cluj şi Sălaj însumând circa 780.000 de locuitori.

Începând cu anul 1997, dar mai ales ulterior aderării României la Uniunea Europeană în anul 2007, Compania de Apă Someş SA a reuşit să atragă şi să deruleze nu mai puţin de patru programe majore de investiţii pentru modernizarea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii deservite, valoarea totală a acestora fiind de peste 300 de milioane de euro.

Legat de planurile de viitor, CASSA intenţionează să contracteze cea de-a cincea finanţare nerambursabilă majoră de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM, etapa a II-a a POS Mediu, cu o valoare propusă de nu mai puţin de 250 de milioane de euro, pentru continuarea seriei de investiţii de modernizare şi extindere a infrastructurii de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţele Cluj şi Sălaj, astfel încât un procent de 100% din locuitorii ariei urbane să beneficieze de apă şi canalizare la standarde europene, respectiv reţele de apă pentru toate localităţile rurale mai mari de 50 de locuitori. Principala lucrare fizică de anvergură o va constitui realizarea unei aducţiuni de aproximativ 160 de km care va transporta apa de la Staţia de Tratare Gilău în judeţul Sălaj. Ulterior, peste 430 de km de aducţiuni vor fi construiţi ca şi ramificaţii ale aducţiunii Cluj-Sălaj, astfel încât să existe posibilitatea branşării cât mai multor localităţi rurale din cele două judeţe.

Articol scris de Adina Pentiuc, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul II