Economie

Cine câştigă „meciul” modificărilor fiscale

Economiştii clujeni trag un semnal de alarmă şi susţin că modificările din codul fiscal n-au fost făcute cu cap.

Pentru un angajat care este plătit la nivelul salariului mediu pe economie de 2.681 de lei brut (respectiv 1.890 de lei net), noile măsuri anunţate de autorităţi nu ar aduce modificări semnificative ale veniturilor, în calculele lui Emilian Duca, consultant fiscal Tax& Business Solutions impactul fiind de -1 leu la venitul net al salariatului plătit, pe contract de muncă, cu salariul mediu pe economie.

Economiştii clujeni au explicat pentru Monitorul de Cluj de ce măsuri ar fi nevoie cu adevărat astfel încât economia românească să crească şi de ce modificările succesive din Codul Fiscal nu prea aduc creştere economică în România.

„Toate aceste modificări succesive şi foarte frecvente ale Codului Fiscal au o incidenţă extrem de nefavorabilă asupra mediului de business. Prevederile Codului Fiscal trebuie să reziste mult mai mult în timp şi să oferă  predictibilitate. Modificările frecvente cu care continuă şi aceşti guvernanţi, într-o extrem de păguboasă «tradiţie» foarte probabil în sensul creşterii cotelor de impozitare, nu au cum fi ceva bun sub aspectul efectelor asupra economiei reale”, crede economistul Emil Culda.

Culda a oferit patru puncte pe care le consideră că trebuie să fie rezolvate guvernanţii dacă vor ca economia şi societatea românească să evolueze şi , implicit, bugetul acesteia să crească.

„Este vorba despre inventarierea tuturor litigiilor care au avut loc în ultimii 15-20 de ani între statul român şi contribuabili. Acele litigii au fost cauzate  de faptul că multe dintre  articolele din Codul Fiscal permiteau şi permit interpretări. Erau şi sunt echivoce. Statul vedea jumătatea goală a paharului, iar contribuabilul jumătatea plină. Primul lucru care trebuiau să-l facă dacă îşi doreau să clarifice lucrurile, să stabilizeze situaţia, era să facă inventarul acelor litigii, să vadă care sunt acele articole, pentru că nu erau chiar atât de multe, iar acele articole trebuiau reformulate şi clarificate «cristal» dacă se poate spune aşa, pe text astfel încât să nu mai permită acele interpretări şi acele situaţii care duceau la abuzuri şi litigii”, consideră economistul Emil Culda.

Economistul spune că trebuiau modificate şi completate acele puncte din lege care-i permit statului să fie abuziv.

„Trebuia lucrat la relaţia stat – contribuabil şi textul de lege să nu fi permis, cum permite acum, ca statul să fie abuziv. Există texte în acest Cod Fiscal în Codul de procedură fiscală  care îi permit  statului să facă ce vrea, fără ca cineva să răspundă. În sensul că în baza unui simplu act constatator, vine şi-ţi pune poprire pe conturi, tu te judeci cu el iar după trei ani câştigi procesul, dar tu până atunci ai murit de zece ori. Prima parte a codului vizând principiile şi regulile relaţii stat – contribuabil trebuia tratată cu deosebită atenţie şi completată cu multe articole de lege”, a explicat Emil Culda.

„Nu toţi sunt hoţi în România”

Cel de-al treilea punct identificat de Culda pentru o creştere economică reală este relaţia dintre stat şi contribuabil. În opinia acestuia, statul trebuie să fie preventiv.

„Obligativitatea ca statul în relaţia cu contribuabilul să fie partener şi preventiv. Nu pe sistemul hoţii şi vardiştii cum este acum. Nu toţi sunt hoţi în România. Adică ştie statul că există un articol care suferă interpretări şi vine şi-ţi ia ultimii cinci ani şi te încarcă cu toate sumele. Autoritatea fiscală ar trebui să vină şi să le spună şi atragă atenţia contribuabilior că dacă de mâine mai abuzează un anume articol, pe care ea îl interpretează altfel, vor suporta consecinţe, cel puţin până la clarificarea (modificări, copletări) textului de lege. Deci să aibă obligativitatea să ţină legătură cu contribuabilii, să discute cu ei, să-i prevină, şi nu să lase să se acumuleze «greşeli» pentru ca apoi «tematic» şi «în masă» să-i ...radă”.

Al patrulea punct,este „elaborarea concomitentă a unui act normativ care să permită transparenţa de facto a utilizării banului public, adică a realizării bugetului. România raportează (prin Ministerul Finanţelor) realizările bugetare (utilizarea banilor publici) pe..câteva pagini, într-o totală opacitate. Inadmisibil şi incredibil pentru un stat membru al UE. Problema esenţială este totala lipsă de transparenţă şi comportamentul de «şmecher» a statului romîm în raport cu contribuabilii şi cetăţenii săi.  De mult trebuia rezovată această chestiune.”

Capitalul românesc trebuie încurajat

Pe de altă parte, economistul clujean Iosif Pop dă exemplul Angliei în privinţa creşterii economice şi spune că trebuie încurajat capitalul românesc.

„Eu sunt de zece zile în Anglia, iar aici încurajarea monedei este excesivă. Îmi afişează preţul în lira sterlină şi când fac socoteala în euro îmi dau seama că euro este de 15 ori mai slab decât lira sterlină. În realitate el este mai slab cu 4 sau 5%. Iată ce uşor se poate influenţa un rezultat economic şi un întreprinzător oferindu-i şansa de a-şi vinde produsele lui în moneda locală la un preţ supraapreciat. Aceasta este o politică de stat”, a declarat economistul Iosif Pop.

Turismul, „cheia” economiei

Un domeniu interesant care ar avea succes la noi în ţară ar fi turismul dacă ar fi încurajat de stat. Lumea s-a descurajat după criza economică şi relansarea economiei după trecerea printr-o criză trebuie să fie şi de natură psihologică, crede Iosif Pop.

„Şi cu taxe joase, aşa cum guvernul Ponta a început să o facă, dar şi cu încurajarea anumitor sectoare care trebuie să-şi dea drumul mai agresiv puţin. Mă refer nu doar la ceea ce înseamnă agricultură, ci la industrializare. Partea de garantare, de susţinere şi de impozitare trebuie încurajată. Spre exemplu portul Constanţa este un punct strategic pentru România, iar din punct de vedere al intereselor celorlalte ţări el nu este încurajat şi lăsat să se dezvolte. S-ar putea crea o rută Asia pe Dunăre prin portul Constanţa până în nordul Germaniei. Lucrul acesta ar trebui să-l ţintească un guvern care ar vrea să susţină economia românească şi transporturile navale. Atunci s-ar relansa şi industria navală”, a conchis economistul Iosif Pop.