Economie

După ce a pierdut finanţarea europeană pentru Tetarom IV, CJ Cluj nu are bani să-l termine şi dublează durata de execuţie

Proiectul Tetarom IV este deocamdată doar o poveste, fiind pus pe butuci de proiectarea deficitară, dar noul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, se laudă că “a fost deblocată situaţia parcului industrial”. Pentru că banii europeni nu au fost suficient de buni pentru politicienii judeţului, Consiliul Judeţean a dublat termenul de execuţie pentru realizarea obiectivului, asta în timp ce scormoneşte după cele 8,1 milioane de euro la cât se ridică investiţia să-şi facă singur parc industrial.

La un an după semnarea contractului pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, în aprilie 2015 consilierii judeţeni votau un proiect de hotărâre privind încetarea contractului de finanțare. Clujul a pierdut aproximativ 18 milioane de lei finanţare europeană nerambursabilă.

Până în momentul în care consilierii judeţeni au votat pentru renunţarea la finanţarea europeană pentru realizarea parcului industrial Tetarom IV, din bugetul judeţului s-au cheltuit aproximativ 2,5 milioane de lei pentru lucrări la parcul respectiv.

Cu o lună înainte să fie arestat preventiv pentru fapte de corupţie, în aprilie 2014 Horea Uioreanu, pe atunci preşedintele CJ Cluj, semna cu firma ACI SA Cluj contractul pentru demararea lucrărilor la Parcul Industrial Tetarom IV. Valoarea contractului se ridica la suma de 36.355.757,95 lei fără TVA.

Parcul Tetarom IV, proiect al Consiliului Județean Cluj început pe bani europeni în mandatul anterior al lui Alin Tişe, 2008-2012, în momentul de față a fost redimensionat, urmând a se realiza în cursul acestui an, potrivit Consiliului Judeţean, o hală pentru întreprinderi mici și mijlocii, un drum de acces precum și o stație electrică.

“În ceea ce priveşte proiectul de edificare a Parcului Industrial Tetarom IV, a fost deblocată situaţia legată de avizul de mediu şi, totodată, a fost depusă documentaţia de reautorizare a drumului ce leagă Parcul Industrial Tetarom IV cu drumul naţional, respectiv cu centura ocolitoare, fondurile necesare fiind asigurate din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Cluj. De asemenea, s-a regândit traseul legat de drumul din interiorul parcului, reuşindu-se reducerea traseului cu aproximativ 300 mp. Astfel, în contextul în care în prezent proiectul este în curs de reautorizare la Feleacu, ulterior acestui moment se vor începe lucrările pentru construcţia drumului de acces în parcul industrial, finalizarea halei industriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi realizarea racordurilor electrice. În acest fel, se vor putea finaliza lucrările pe porţiunea halelor, urmând ca restul terenului din cadrul Parcului Industrial Tetarom IV să fie pus la dispoziţia posibililor investitori”, a declarat ieri într-o conferinţă de presă preşedintele CJ Cluj Alin Tişe.

Potrivit lui Tişe, termenul de realizarea a investiţiei este de 44 de luni. Iniţial, termenul de execuţie era de 20 de luni.

Managerul de proiect la Tetarom IV este aceeaşi Mariana Raţiu responsabilă şi pentru dezastrul de la Centrul de Deşeuri.

Toată lumea arăta cu degetul spre proiect

De-a lungul timpului, antreprenorul a făcut numeroase sesizări către Consiliul Judeţean privind omisiunile proiectului tehnic, apărând premisele revizuirii acestuia. Proiectul revizuit genera o majorare a valorii lucrărilor cu aproximativ 12.400.000 lei fără TVA.

“S-a licitat o proiectare, s-a câştigat şi până la urmă s-a dovedit ca fiind un proiect prost. Ni s-a cerut revizuirea proiectului, a dat ca soluţii generarea unor costuri suplimentare exorbitante. Pentru acea finanţare europeană de 17 milioane de lei pe care i-ar fi primit Consiliul Judeţean Cluj, ar fi trebuit, fără a avea la acel moment preţurile pe aducţiunea de gaz, să coparticipăm cu încă 50 de milioane de lei. La un calcul mărunt pe 80 de hectare la un parc industrial, la ce politică au Consiliul Judeţean şi Tetarom, aceşti bani se întorceau la bugetul de stat prin închirirea acelor spaţii în 142,8 ani”, spunea la acea vreme Vakar Istvan, vicepreşedintele cu atribuții de președinte interimar al CJ Cluj.

Contractul de proiectare pentru Tetarom IV are o valoare de 64.000 de euro, dar nu a fost pus la dispoziţie de funcţionarii publici din Consiliul Judeţean.

În judetul Cluj, ACI Cluj SA are mai multe proiecte în derulare. Firma este deţinută de mai mulţi oameni de afaceri: Dorin şi Ioan Aşchilean, Horia Ciorcilă, Gicu Gânscă şi Dorel Goia.

Undă verde pentru Tetarom V

Numeroasele probleme de la Tetarom IV nu l-au ţinut în loc pe Tișe, el anunţând intenția de a înființa un nou parc industrial – Tetarom V, în partea de S-SV a județului Cluj, în zona Câmpia Turzii-Luna.

“În ceea ce priveşte proiectul de realizare a celui de-al cincilea parc industrial Tetarom, premisele sunt mai mult decât favorabile iar procedurile ce trebuie urmate sunt în derulare. Astfel, administraţiile locale din Câmpia Turzii şi din Luna şi-au exprimat întreaga deschidere de a se implica şi de a sprijini acest proiect, primarul comunei Luna reconfirmând disponibilitatea de a pune la dispoziţie terenul asupra căruia s-a convenit încă din mandatul precedent al preşedintelui Consiliului Judeţean. Au fost deja demarate studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, ridicările topo, precum şi toate celelalte proceduri necesare. În ceea ce priveşte atât durata de realizare cât şi costurile pe care execuţia le va presupune, se preconizează că acestea vor fi semnificativ mai mici comparativ cu alte parcuri industriale întrucât terenul avut în vedere este unul plat, cu acces foarte facil şi cu utilităţi în imediata apropiere”, a mai spus ieri Tişe.

Potrivit lui Tişe, parcul va fi întins pe o suprafață de aproximativ 40-50 de hectare.

Extinderea Tetarom I, finalizată

De asemenea, Tişe a anunţat şi finalizarea extinderii Parcului Industrial Tetarom I, respectiv, edificarea unei clădiri de birouri, a două hale de producţie şi depozitare precum şi a unui imobil administrativ.

“S-a reuşit stabilizarea versantului nordic al dealului din cadrul Parcului Industrial Tetarom I. De asemenea, pentru a se reuşi stabilizarea în întregime  a versantului afectat, inclusiv în porţiunea ce ţine de Muzeul Etnografic sau de Pădurea Hoia, se doreşte realizarea unui proiect mult mai amplu, în baza unor soluţii furnizate de experţi din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, potrivit cărora urmează să se monteze piloni în adâncime şi să se realizeze platforme de beton care vor putea fi folosite ulterior ca şi fundaţii pentru alte posibile clădiri.  În acest fel, parcul industrial Tetarom I, în formula extinsă, va face practic obiectul unei noi extinderi”, a mai spus Tişe.

Anul trecut, Consiliul Judeţean Cluj a atribuit societăţii ACI Cluj SA un contract de 2 milioane de lei prin negociere fără anunţ de participare pentru stabilizarea versantului nordic al dealului din cadrul Tetarom I.