Economie

Kelemen: “Statul român trebuie să ia o decizie în legătură cu Roşia Montană: «Da sau Ba»“!

<p><img src="documente/stories/07_iulie/19_ziua/01-m-kelemen hunor conf consiliul permanent udmr rp 21.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" /></p> <p>Kelemen Hunor:Decizia de descărcare de sarcină arheologică a fost luată în “condiţii foarte stricte” şi că nu poate să nu ţină cont de părerea specialiştilor.</p>

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, afirmă că decizia de descărcare de sarcină arheologică a fost luată de Comisia Naţională de Arheologie în “condiţii foarte stricte” şi că nu poate să nu ţină cont de părerea specialiştilor.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, consideră că statul român trebuie să ia o decizie în legătură cu proiectul Roşia Montană - “Da sau Ba”, menţionând că statul ar fi fost corect, în 2000-2001, dacă ar fi spus: “Da, v-am dat licenţă, începeţi lucrările” sau “Mergeţi acasă”.

Potrivit lui Kelemen, Comisia Naţională de Arheologie a votat în unanimitate pentru descărcarea de sarcină arheologică, cu “condiţii foarte stricte” şi – ca ministru – nu poate să nu ţină cont de părerea specialiştilor. El a subliniat că statul român trebuie să ia o decizie în legătură cu acest proiect. “Dacă nu avem nevoie de un investitor, statul român trebuie să spună: «Mergeţi acasă». Dacă ai dat o licenţă de exploatare minieră, atunci trebuie să ţii cont de acea decizie”, a afirmat Kelemen Hunor, citat de Mediafax.

“Nu poţi să ţii
investitorii 11 ani
şi să nu spui nimic”

“În niciun stat european, cu astfel de chestiuni nu se joacă 11 ani. Statul român trebuie să ia o decizie: da sau ba. Nu este de acceptat să ţii aici investitori 11 ani şi să nu spui nimic. Din acest punct de vedere, responsabilitatea este a tuturor guvernelor de după 2000, care nu au dat un răspuns. De aceea sunt convins că, indiferent ce decizie va lua Guvernul, procedura fiind la început, acea decizie va fi atacată, ori de unii, ori de alţii. Important este ca, indiferent de ce decizie luăm, trebuie să oferim ceva oamenilor de acolo, dar să îi trimitem să culeagă fructe de pădure şi să aştepte să vină turiştii e cam puţin, e nevoie de un pic mai mult”, a conchis ministrul Culturii.

Plan de acţiune
pentru salvarea vestigiilor

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis la sfârşitul săptămânii trecute certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă “Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană”.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

“Avizul înseamnă salvarea a circa 80% din patrimoniul cultural construit şi respectă criteriile privind salvarea patrimoniului naţional. Urmează, dacă va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei părţi a masivului Cârnic”, a declarat, joi seară, la Cluj, ministrul Kelemen Hunor.

RMGC pune la “bătaie”
70 de milioane de dolari

Planul de punere în valoare a vestigiilor arheologice va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic.

De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, a informat Ministerul Culturii.

Locuitorii din Roşia Montană salută
decizia Ministerului Culturii

“Comunitatea din Roşia Montană salută decizia Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, de a cere RMGC să aloce 70 de milioane de dolari pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural. Considerăm că este o decizie corectă, care respectă atât patrimoniul, cât şi comunitatea din Roşia Montană. Considerăm că decizia de a acorda certificatul de descărcare arheologică pentru o parte a masivului Cârnic, cu condiţia dublării bugetului alocat pentru patrimoniul cultural arată că domnului Ministru Kelemen Hunor îi pasă de patrimoniul de la Roşia Montană şi este convins, ca şi noi, localnicii, că pentru a fi conservat şi pus în valoare, patrimoniul din Roşia Montană are nevoie de finanţări substanţiale. Acestea nu au putut fi puse la dispoziţie până acum prin bugetul de stat – şi este cu atât mai puţin probabil ca aceste fonduri să fie alocate în prezent, când bugetul statului se confruntă cu dificultăţi fără precedent. Credem, la fel ca si domnul ministru, că decizia de a acorda acest certificat este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice de la Roşia Montană”, au arătat reprezentanţii ONG-ului “Pro Roşia Montană”.

“Am aflat cu mândrie că patrimoniul cultural de la Roşia Montană are acum la dispoziţie o sumă uriaşă, 70 de milioane de dolari! În acest fel, suntem convinşi că localitatea noastră va ajunge, în următorii ani, să rivalizeze cu succes cu orice alt sit important din Europa, ca nivel de punere în valoare.

Este nevoie de mulţi bani pentru ca patrimoniul şi valorile culturale ale Roşiei Montane să fie puse în valoare. Noi, oamenii de aici, avem convingerea că numai mineritul poate asigura bunăstarea acestei zone şi fondurile necesare restaurării patrimoniului. RMGC a cercetat deja patrimoniul, prin programul Alburnus Maior, şi a restaurat deja prima casă din centrul istoric al Roşiei Montane. O dată cu dublarea bugetului de patrimoniu, avem convingerea ca toate planurile de revitalizare şi restaurare se vor realiza”, au transmis şi reprezentanţii ONG-ului “Pro Dreptatea”.

____________________________________________________________________________

O investiţie profitabilă
pentru români

Dovezile istorice arată că la Roşia Montană activitatea minieră a început înainte de secolul I î.Hr. Potrivit specialiştilor, aici s-ar afla cel mai mare zăcământ auroargintifer din Europa.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, prin care estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy (echivalentul a 31,1 greme) de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei.

Compania este o asociere între firma canadiană Gabriel Resources (80,46%), statul român (prin firma Minvest Deva - 19,31%), şi alţi acţionari (0,23%).

Investiţia necesară pentru a realiza proiectul minier de la Roşia Montană este de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Din aceştia, aproximativ 400 milioane au fost deja investiţi de RMGC. Faza de construcţie va mai aduce încă 876 milioane de dolari, iar diferenţa de aproximativ 500 milioane este planificată a fi cheltuită în fazele de dezvoltare şi în cea de închidere a minei.

Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României. Dintre aceştia, 1,8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Restul de 2,4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie şi cea de operare.

____________________________________________________________________________

“Critici din partea unor oameni
care nu se află în cunoştinţă de cauză”

Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană denunţă presiunile publice exercitate asupra Comisiei Naţionale de Arheologie şi asupra Ministerului Culturii

Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM), în frunte cu academicienii Alexandru Vulpe, Răzvan Theodorescu şi Ioan Aurel Pop, respinge categoric presiunile publice exercitate asupra Comisiei Naţionale de Arheologie şi asupra Ministerului Culturii, în legătura cu decizia acestor instituţii de a acorda certificatul de descărcare de sarcină arheologică în Masivul Cârnic din Roşia Montană.

GIMPCRM a constatat, în urma propriilor cercetări, că reluarea mineritului în Roşia Montană este singura oportunitate reală pentru salvarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al zonei.

Membrii GIMPCRM constată că poziţiile critice la adresa instituţiilor menţionate, precum şi cu privire la calitatea documentelor şi rapoartelor de săpătură arheologică, ce au stat la baza acestei decizii legale, vin din partea unor oameni care nu au participat la săpăturile arheologice de salvare din Masivul Cârnic şi, deci, nu se află în directă cunoştinţă de cauză.

Într-o scrisoare adresată premierului Emil Boc şi ministrului Culturii, Kelemen Hunor, membrii GIMPCRM arată că “ceea ce trebuia să fie o discuţie profesională, deschisă şi sinceră, s-a transformat într-un permanent proces de intenţie al criticilor dezvoltării industriale a zonei, fără ca în locul politicilor de patrimoniu propuse de titularul licenţei (Compania Roşia Montană Gold Corporation – n.r.) să fie pus un alt proiect viabil, susţinut de resurse umane şi materiale. (…) Aflat în stare de degradare, în parte şi ca urmare a indeciziei cu privire la scenariul de dezvoltare a zonei, patrimoniul din Roşia Montană nu poate fi salvat şi pus în valoare prin discursuri sau planuri nesubstanţiate. Patrimoniul cultural din localitate trebuie să profite de oportunitatea pe care o reprezintă proiectul minier”.

În aceeaşi scrisoare, membrii GIMPCRM – printre care se numără preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române - Alexandru Vulpe, Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române şi secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO), Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române, precum şi Nicolae Gudea şi Alexandru Diaconescu de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB – subliniază că „poziţiile critice la adresa Ministerului Culturii, argumentate emoţional, atacă persoane şi nu se referă la standardele ştiinţifice şi nici la calitatea profesională a cercetărilor din Masivul Cârnic. Cei care doresc oprirea proiectului de dezvoltare iniţiat de compania minieră şi resping politicile culturale propuse de aceasta, elaborate cu ajutorul unor specialişti recunoscuţi naţional şi internaţional, nu fac decât să contribuie la degradarea accelerată a patrimoniului cultural din Roşia Montană. Cele 70 de milioane de Euro alocate patrimoniului cultural local, în toate formele sale, de către compania minieră, reprezintă o investiţie fără precedent, de natură să salveze şi să pună în circuit obiective culturale, care, în condiţiile perpetuării stării de fapt, ar fi sortite dispariţiei. Această majorare substanţială de buget pe care Ministrul Culturii a obţinut-o în urma negocierilor cu compania minieră ne face şi mai încrezători în capacitatea şi buna credinţă a investitorului de a concretiza în mod exemplar recomandările pe care i le-am adresat recent”.

Citeşte AICI textul integral al scrisorii adresate Guvernului României.