Economie
Un nou an de depreciere pentru leu
Tendinţa de apreciere a dolarului american din ultimii ani, le-a imprimat monedelor din regiune o direcţie de scădere faţă de cea europeană.
Euro a încheiat anul cu o medie de 4,5411 lei, maxim care nu a mai fost atins din 10 ianuarie 2014, mai mult cu 1,38 bani faţă de sfârşitul lui 2015.
Ultima săptămână din 2016 a fost una agitată, culoarul de tranzacţionare lărgindu-se la 4,5290 – 4,5490 lei şi cu cotaţii de de 4,538 – 4,5410 la închiderea pieţei.
Dolarul american a încheiat anul la 4,3033 lei, mai sus cu 15,56 bani comparativ cu sfârşitul lui 2015, după ce a atins în 28 decembrie maximul său istoric de 4,3504 lei.
Media monedei elveţiene, care a încheiat anul la 1,07 franci/euro, a fost stabilită vinerea trecută la 4,2245 lei, în creştere cu 4,88 bani faţă de finalul lui 2015.
Evoluţia din acest an a raportului euro/leu va fi influenţată pe plan intern de măsurile economice şi fiscale care vor fi luate de noul guvern, dintre care unele pot fi nesustenabile dar populiste, ceea ce va nemulţumi investitorii. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, euro va avea în 2017 o medie anuală de 4,46 lei iar dolarul una de 3,99 lei.
Conform proiecţiei din noiembrie realizată de CNP creşterea PIB din acest an va fi de 4,3% însă mai multe analize prevăd o încetinire la 4% sau chiar sub acest prag. Aceasta în condiţiile în care consumul, cel mai important motor al economiei din ultimii ani, îşi va reduce viteza. Potrivit estimărilor BNR, rata anuală a inflaţiei va fi de -0,4% la finalul lui 2016, dar va creşte la sfârşitul acestui an la 2,1%.
Principalul factor extern este modul în care Rezerva Federală americană va gestiona politica sa monetară în primul din cei patru ani ai noii Administraţii Trump. De altfel, majorarea din decembrie a dobânzii-cheie cu 0,25% s-a reflectat în deprecieri ale monedelor emergente ca o consecinţă a ieşirilor de capital speculativ.
Principalele pericole din Europa sunt reprezentate de starea precară a sistemului bancar italian, care este „îngreunat” de credite neperformante estimate la peste 300 miliarde euro, cât şi de alegerile electorale care vor avea loc în mai multe ţări din zona euro (Italia, Germania, Franţa şi Olanda) care se pot transforma în noi Exit-uri.
Dolarul american a înregistrat al patrulea an consecutiv de creştere faţă de un coş comun al principalelor şase valute, indicele lui încheind 2016 cu un salt de 3,6%. Însă au existat momente în care avansul luat a fost de peste 6%.
Volatilitatea din ultima şedinţă a lui 2016 a fost una ridicată, 1,0484 – 1,0653 dolari, pieţele inchizându-se la 1,0518 dolari. A fost o evoluţie normală, în care investitorii şi-au marcat profiturile obţinute pe seama aprecierii dolarului.
Următoarea jumătate de an ar putea aduce, după mai bine de 14 ani, paritatea dintre euro şi dolar. Măsura este necesară pentru a ajuta economia zonei euro să-şi revină prin ieftinirea exporturilor.
Analiza cuprinde perioada 27 – 30 decembrie (Radu Georgescu)
