Economie
Populația generală a României este analfabetă digital!
Specialiștii în IT clujeni spun că ar trebui instituite programe educaționale în special în rândul celor peste 40 de ani.
Majoritatea românilor au pierdut pasul cu tehnologia, în special, în categoriile de vârstă de peste 40 de ani, iar o alfabetizare a acestora este absolut necesară, potrivit specialiștilor în IT clujeni, mai ales că mai au ani buni de stat în câmpul muncii.
Populația generală a României este analfabetă digital, a spus-o chiar ministrul Comunicațiilor, Augustin Jianu, într-o conferință de specialitate, desfășurată la începutul săptămânii.
"Deși știm foarte bine că avem printre cele mai mari viteze broadband de acces la internet din Europa și poate chiar din lume, stăm cu siguranță mai bine decât americanii, gradul de penetrare este foarte mic. Deși avem foarte mulți experți buni în IT și comunicații, numărul lor este destul de mic, raportat la populația generală. Populația generală a României este în momentul de față analfabetă digital. Ca să putem adopta transformarea trebuie să facem această alfabetizare", a spus Jianu.
Potrivit acestuia, alfabetizarea digitală trebuie realizată în primul rând la nivelul profesorilor și la cel al părinților.
"Dacă ratăm această a patra revoluție industrială, ne va fi foarte greu să evoluăm ca țară și să atingem obiectivele pe care ni le dorim. Alfabetizarea digitală trebuie făcută în primul rând la nivelul profesorilor și la nivelul părinților. Acolo, gradul de înțelegere a transformărilor digitale, magnitudinii acestor transformări este cel mai scăzut. Copiii sunt nativi, ei nu au neapărat nevoie să înțeleagă. Ei se nasc cu asta, ei știu asta, dar ei, la 2-3 ani, au tableta în mână și se descurcă cu această unealtă cum ne descurcăm noi cu bățul în nisip", a explicat ministrul Comunicațiilor, citat de Agerpres.
E un mit că avem un număr ridicat de IT-iști?
Deși s-a creat imaginea conform căreia România și inclusiv Clujul ar sta foarte bine la capitolul specialiști în tehnologia informației, realitatea e diferită. Ministrul comunicațiilor atrăgea atenția că numărul nu este mare raportat la populația generală, iar reprezentanții locali ai industriei confirmă.
“În ceea ce privește numărul de specialiști raportat la populația generală a României ne înscriem într-o medie a regiunilor Central și Est-Europeană, nu suntem nici mai sus, nici mai jos, desigur cu nuanțe, față de țările care ne înconjoară. Este astfel resimțită o penurie a specialiștilor la nivel global. Probabil, cu excepția Asiei peste tot există o problemă cu disponibilitatea specialiștilor în IT & C”, explică, pentru Monitorul de Cluj, Andrei Kelemen, director executiv al unei asocieri de firme și instituții locale din sectorul IT.
De ce e nevoie de alfabetizarea digitală a populației?
Nevoia de instruire în domeniul IT e resimțită mai ales în rândul oamenilor peste 40 de ani, oameni încă tineri, care au încă ani buni până la pensie, asta în contextul în care tehnologia se schimbă de la an la an. O creștere a competențelor ar determina potrivit lui Andrei Kelemen o creștere a productivității.
“Dacă ne raportăm la țările dezvoltate, gradul de alfabetizare al populației generale din România este în mod evident unul inferior și mai ales la categorii de vârstă înaintate. Din nou, nu este un fenomen specific României, gradul de alfabetizare se înscrie în media regională. Ceea ce ne distinge oarecum este raportul cu țările vest-europene pentru că încă o bună parte a populației din România trăiește în mediul rural, iar aici gradul de penetrare al digitalului este foarte redus, iar acest lucru evident ne plasează înspre coada unui clasament european. E clară nevoia de educație, mai ales pentru categoriile de vârstă peste 40 de ani, mai ales că sunt categorii de vârstă încă active, sunt oameni care încă lucrează, care contribuie la bunăstarea socială, iar un grad mai ridicat de alfabetizare cu siguranță ar avea un efect în nivelul de productivitate. Cred că aici este cheia lucrurilor, e destul de evident că productivitatea economică și efectul în plan social depind foarte mult de acest nivel de cunoaștere al instrumentelor digitale“, explică Kelemen.
Programele ar trebui să-I vizeze în principal pe antreprenori
“Aici ar trebui programe educaționale mai ales adresate celor cu spirit antreprenorial, oamenilor care au afaceri sau deschid afaceri, dar nu au skills-urile tehnologice foarte bine puse la punct. Ar trebui să fie programe naționale care să sprijine acest lucru, pentru că ele pot să producă, apoi, în cascadă efecte pozitive la nivelul societății”, completează IT-istul.
Nevoia de cursuri de IT este susținută și de Marcel Borodi, proprietarul NET Brinel.
“Apreciez că ministrul are un proiect pentru alfabetizarea digitală. Nu avem destui specialiști, dar per capita stăm mai bine ca alte țări. Digital divide (n.r.- termenul exprimă o diferență, o “prăpastie” între populația (persoanele, instituțiile etc) care are (au) acces la tehnologia informațională digitală și beneficiază de avantajele acesteia, și, pe de altă parte, persoanele care nu au acces la această facilitate din anumite motive), de aceea nevoia masivă de cursuri legate de IT este vitală. Susțin acest tip de inițiative. Sunt necesare, dar trebuie continuate cu determinare!”, sublinează omul de afaceri clujean.
Cum mai stă Clujul la capitolul IT-iști
“Nu sunt modificări substanțiale. Resursele umane sunt singurul domeniu în care companiile de IT concurează. Concurența este pe resursa umană ceea ce nu este benefic pentru nimeni, nici măcar pentru angajați. Nu se creează acea atmosferă de stabilitate și de încredere reciprocă între angajați și angajatori cât există această temere că angajații vor pleca în altă parte. E un efect advers în relația dintre angajați și angajatori. Companiile nu se intersectează altfel, piața este globală”, spune directorul executiv al clusterului IT.
